Atanasie Nasta biografia

Atanasie Nasta




Atanasie Nasta opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

NASTA Atanasie. se naste la 2 nov. 1912, comuna Gramaticova (Grecia) - moare in dec. 1996, Bucuresti.

Poet.

Fiul lui Ioan Nasta si al Ecaterinei (n.?).

Scoala elementara in comuna natala; studii liceale la Liceul romanesc de comert din Salonic, apoi la Liceul teoretic din Bazargic, dupa stabilirea in Romania (1926). Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1936) si al Facultatii de Drept a Univ. din Cernauti (1939).

Avocat la Colegiul avocatilor Ilfov (1940-l950); jurisconsult (1952-l970) si consilier juridic la Ministerul Agriculturii (1970-l975).



Colaboreaza cu poezii, studii de etnografie si antropologie culturala, traduce din poezia greaca si bulgara moderna si contemporana la Gazeta literara. Viata Romaneasca, Luceafarul, Romania literara, Astra, Tomis si publicatii in dialectul macedoroman. Doctor in stiinte juridice al Univ. din Cernauti (1940). Debut editorial cu volum de Sonete (1981) Urmatorul voi.: Ora de poezie (1985). in dceniul '80 a fost mentorul Cenaclului literar „George Murnu" al aromanilor din Bucuresti.

O versificatie impecabila, fluenta si transparenta caracterizeaza lirica lui Atanasie Nasta Poetul este un clasicizant al carui ideal artistic il constituie echilibrul dintre bine si frumos. El poetizeaza realitatea cu o solemnitate discreta, intr-un limbaj indeobste abstract si select, dar nu lipsit citeodata de imaginatie tropica.

Obsesia pentru forma desavirsita, echivalent al frumusetii, se releva indeosebi in frecventarea sonetului, arhetipul caruia parindu-i-se inaccesibil, precum ideea platonica. Rigoarea prozodica e imblinzita insa de fluidul cald al confesiunii, de o sensibilitate usor ultragiata, care se divulga discret in tonalitati elegiace si oarecum retorice. Exista o candoare, cu un real efect liric, in modul de asumare resemnata a unei existente dramatice si mai ales in credinta redemptiunii prin poezie.

Autorul are insa un suflu scazut, surdina prea apasata pusa sentimentului lasind citeodata (in erotica, bunaoara) impresia intimitatii de album, dupa cum referintele livresti se reduc la rolul de semnificati primari, poetizati ca atare, fara subtilitate. Interesant ca poetul devine mai expresiv in imagistica umbroasa, „impura", depresiva, dar pe care de regula o refuza ca pe un atentat la puritate.

OPERA:
Sonete, Bucuresti, 1981;
Ora de poezie, versuri. Bucuresti 1985.


REFERINTE CRITICE:
E. Manu, in Romania literara, nr. 37, 1981;
V. Rusu, in Saptamina, nr. 40, 1985;
H. Candroveanu, Un veac de poezie aromana, 1985.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani