Augustin Pop biografia




Augustin Pop opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

POP AUGUSTIN.
Poet.

S-a nascut la 13 septembrie 1952 in localitatea Panticeu (Cluj).
A decedat la 6 februarie . Este fiul lui Augustin si al Dochitei (n. Ochis), muncitori
Dupa studiile liceale urmate la Cluj-Napoca, a absolvit in 1976 Facultatea de Filologie din acelasi oras, sectia Limba si literatura romana — Limba si literatura italiana.

A urmat timp de trei ani (1976—1979) cursurile Facultatii de Filosofic din Bucuresti.

Dupa absolvire, este profesor de limba si literatura romana intr-o scoala generala din Huedin (1976-l980).

Debuteaza publicistic cu un grupaj de poezii in 1971 in revista "Zorile" a liceului "G. Baritiu" din Cluj-Napoca.

Debutul propriu-zis va avea loc in 1974, tot cu poezii, in revista studenteasca "Echinox", al carei redactor a fost intre anii 1974 si 1976.

Debutul editorial are loc in 1981 cu volumul de versuri Ceea ce fulgerul amina (prefata de Marian Papahagi, Ed. Dacia). Colaboreaza la principalele reviste literare din tara: "Echinox", "Familia", "Steaua", "Vatra", "Tribuna", "Amfiteatr ", "Romania literara". "Luceafarul", "Napoca universitara", "Apostrof, "Tomis", "Astra", "Arges", "Calende", "Poesis", "Contrapunct", "Puntea", "Discobolul", "Haiku", "Graffiti","Esantion", "Clujul liber", "Helikon", "Lato" etc. si la "Tekintct" (Budapesta). Dupa debut, publica volumul de versuri Apropierea (Ed. Dacia, 1990). Postum apare volumul de versuri Telejurnalul de la Cluj (cu o postfata de Stefan Borbely, Ed. Paralela 45, 2000). Este prezent cu poeme in antologiile Poemes de Roumanie (Paris, 1990) si Young Poets of a New Romania (Forest Books, London & Boston, 1991). A ingrijit si prefatat editia Al. Macedonski, Poezii (Ed. Dacia, 1981). A ingrijit, in colaborare, trei volume de Studii de onomastica (Cluj, 1982, 1987, 1990). A redactat impreuna cu un grup de tineri scriitori revista "Graffiti", din care a aparut doar un singur numar (Cluj, 1990). In ultimii ani de viata a lucrat la o teza de doctorat despre poezia lui Umberto Saba.

A obtinut un premiu pentru volumul Apropierea in . in 1983 a calatorit in Polonia, la Gdansk. A beneficiat de burse de studiu in Ungaria, Franta si Italia in anii '.

A participat la revolutia romana din decembrie . A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 1990), al Societatii Romane de Haiku (din 1991) si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO (din 1994). Au formulat opinii critice asupra poeziei autorului: Marian Papahagi (prefata volum Ceea ce fulgerul amina, Ed. Dacia, 1981); Ion Bogdan Lefter - Cum stam cu cartile ("Contrapunct", nr. 37/1990); Gheorghe Perian (in volum Scriitori romani postmoderni, Ed. Didactica si Pedagogica, 1996); Stefan Borbely (postfata la volum Telejurnalul de la Cluj, Ed. Paralela 45, 2000); Al. Cistelecan, Virgil Podoaba s.a.

Referinte critice:


"in Apropierea lui Augustin Pop (), schimbarea e de-a dreptul radicala. Poetul a avut puterea de a se elibera ca si complet de maniera inceputurilor (din Ceea ce fulgerul amina 1981) si afiseaza acum, cu ostentatie vizibil autoironica, un stil «prozaic», anecdotic () Toate poemele sint constiincios datate, semn () de ironie la adresa «importantei» actului creator. () Mai putem descrie aceasta maniera ca metapoezie ironica - sau chiar umoristica."
(Ion Bogdan Lefter, "Contrapunct", nr. 37/1990)

"Augustin Pop () scrie in asa fel incit toate asteptarile cititorului format la scoala poeziei traditionale sa ramina nu numai neimplinite, ci si contrariate. Scopul sau este, pina la urma. acela de a rupe orice legatura cu Poezia, ex-ceptind versificatia (in sensul modern al termenului). () Dar, oricit de scazuta ar fi literaritalea poeziilor sale, nu putem sa nu recunoastem o compozitie foarte atenta, centrata pe efectul de incheiere pe care il au, de obicei, ultimele versuri. () Literaritatea este salvata, de altfel, nu numai prin compozitie, ci si prin intertextualitate. () Refuzind limbajul poetic, el refuza in egala masura si starea poetica, reflex al transcendentei, pe care o inlocuieste cu jurnalul vietii cotidiene (). Se observa imediat ca versurile sint ocazionale (in sensul goethean al cuvintului), aratind de multe ori circumstantele care le-au dat nastere, fie ca acestea sint de natura livresca, fie ca tin de experienta biografica a poetului. in viata lui Augustin Pop totul pare sa indemne la scris, totul este demn sa se preschimbe in vers."
(Gheorghe Perian, in voi. Scriitori romani postmoderni. Editura Didactica si Pedagogica, 1996)

"Poet de o exigenta extrema fata de sine si pentru care fiecare carte constituie o experienta creatoare esentiala, Augustin Pop va infatisa, in cele doua carti ale sale, doua ipostaze distincte si radical opuse ale poeziei: una impersonala, anticonfesiva si distanta, manevrind cu abilitate principiile liricii moderne, iar alta personalizata, confesiva, ironica si intertextuala, punind in actiune principiile celei postmoderne."
(Virgil Podoaba)

"«Antrenamentul» specific pentru stilul sec, ironic si prozaic al volumelor de dupa 1989 Augustin Pop l-a facut pe retorica regimului ceausist, pe care-l parodia spumos (). Scria, rizind, in «limba de lemn», inainte ca Francoise Thom sa fi descoeprit termenul: savura ilicit stereotipiile de exprimare ale regimului (). Gindea manierist, planetar, amestecind simbolurile si culturile pentru a le stimula absurdul."
(Stefan Borbely, postfata la voi. Telejurnalul de la Cluj,
Paralela 45,2000)










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani