Aurel Mihale biografia

Aurel Mihale




Aurel Mihale opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MIHALE Aurel, se naste la 7 aug. 1922, comuna Spantov, judetul Calarasi.

Prozator.

Fiul lui Ignat Mihale, agricultor, si al Elenei (n. Mitu). Bacalaureatul la Chisinau (1942), dupa care urmeaza scoala de ofiteri de rezerva (1942-l944).

Concentrat la Constanta (1944), apoi combatant in razboiul antihitlerist, pe frontul din Cehoslovacia. Urmeaza simultan (1945-l947) Facultatea de Filologie si Facultatea de Drept a Univ. din Bucuresti.

Debuteaza in revista Dacia rediviva (1943) cu lirica antirazboinica, intre 1949-l954, activeaza in invatamintul superior. Functii de conducere in Uniunea Sindicatelor de Artisti, Scriitori si Ziaristi, Uniunea Scriitorilor, Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta. Redactor-sef adjunct (1953-l954) la Viata Romaneasca, redactor-sef la Luceafarul (1958-l959) si Gazeta literara (1962). Scrie povestiri (Nopti infrigurate, 1957; Hotarirea, 1964; Somnul de veghe, 1969), schite (Ultimul asalt, 1955; Forta ascunsa, 1973), nuvele (Vin apele, 1950; in pragul primaverii, 1952; Poarta si drum, 1971; Nimeni nu moare singur, 1974; Vatra, 1974; Sase nopti si sase zile, 1984) si romane (Ogoare noi, 1953; Floarea vietii, 1954; Destin, 1960; Fuga, 1963; Cronica de razboi, MII, 1967; Primavara timpurie, 1969; Focurile, I-III, 1977-l978; Actiunea „Hildebrand", 1979; ingerul negru, 1981; Alerta in munti, 1982).

Scriitor fecund, amintind prin intentii de eforturile unui Cezar Petrescu, Aurel Mihale vrea sa ofere prin opera sa o ampla fresca istorica, sociala si politica a societatii romanesti din anii premergatori evenimentelor din 1944 si, mai ales, dupa aceasta data. Primele sale scrieri se ocupa, in spiritul epocii, de unele probleme care framintau Romania de atunci: lupta de clasa a taranilor si ridicarea lor la o noua constiinta sociala (Vin apele, 1950; in pragul primaverii, 1952), demascarea activitatii antipartinice a „deviatorilor de dreapta" (Judecata, 1952), cooperativizarea si mecanizarea agriculturii (Ogoare noi, 1953), luptele pentru instaurarea unui guvem asa-zis democratic (Primavara timpurie, 1969) etc.

Desi face eforturi vizibile in vederea transfigurarii artistice a realitatii istorice, Aurel Mihale nu reuseste, de cele mai multe ori, sa depaseasca linearitatea superficiala a schemelor, cliseelor si tezelor generale. Domeniul in care autorul a obtinut si citeva roade notabile este proza de razboi. Ca si in cazul lui Laurentiu Fulga, experienta de pe front s-a transformat intr-o obsesie literara.

Ampla trilogie intitulata Cronica de razboi (1967) vizeaza participarea poporului roman la a doua conflagratie mondiala. Sub raportul constructiei, tehnica este cea folosita de Sadoveanu in Hanu Ancutei: fiecare personaj povesteste intimplarile traite direct, rolul comisului Ionita fiind preluat de un narator omniscient si omniprezent. Un registru tematic asemanator are si trilogia Focurile. Focul negru (1977), considerat in mod hiperbolic drept „cel mai substantial si veridic roman de factura clasica despre al doilea razboi mondial" (D. Micu), surprinde starea tensionata a armatei romane dupa infringerea de la Stalingrad; Focul alb (1977) este dedicat luptei poporului pentru iesirea din razboiul antisovietic, iar Focul rosu (1978) evoca victoria revolutiei socialiste in tara noastra. in general, proza de razboi a lui Aurel Mihale face un real efort de a atinge autenticitatea situatiilor si detaliilor, remarcindu-se prin spiritul de observatie ce se reclama - ipotetic - de la maniera stendhaliana. Razboiul nu mai apare oglindit in constiinta unor intelectuali (cum se intimpla la Rebreanu. Cezar Petrescu sau Camil Petrescu), ci in aceea a diverselor categorii intelectuale, locul central ocupindu-l soldatul simplu, muncitor sau taran. Atentia nu este acordata individului, ci masei, observatia psihologica fiind adesea plata si schematica.

Patetismul exterior, eroismul teatral si tendinta grandilocventa („muntii de oase si valurile de singe ale vitejilor") ar fi putut stimi protestul lui Camil Petrescu din eseul Mare emotie in lumea prozatorilor de razboi. Comentate elogios in primele doua decenii postbelice, cartile lui Aurel Mihale au intrat ulterior in conul de umbra al receptarii literare.

OPERA:
Vin apele, nuvele. Bucuresti, 1950;
In pragul primaverii, nuvela. Bucuresti, 1952;
Scrisoarea, Bucuresti, 1952;
Judecata, Bucuresti, 1952;
Ogoare noi, roman, Bucuresti, 1953;
Floarea vietii, Bucuresti, 1954;
Ultimul asalt, schite. Bucuresti, 1955;
Facem si noi o intovarasire. Bucuresti, 1955;
insemnari despre activitatea unor gospodarii agricole de stat. Bucuresti, 1955;
Batalionul doi, scenariu literar. Bucuresti, 1957;
Nopti infrigurate, povestiri din razboi. Bucuresti, 1957;
Destin (ed. revazuta a romanului Floarea vietii). Bucuresti, 1960;
Fuga, roman, Bucuresti, 1963;
Hotarirea, povestire, Bucuresti, 1964;
Podul de aur, povestiri. Bucuresti, 1964;
Cronica de razboi (trilogie formata din Nopti infrigurate, Podul de aur si Flamura purpurie). Bucuresti, 1967;
Primavara timpurie, roman. Bucuresti, 1969;
Somnul de veghe, povestiri. Bucuresti, 1969;
Fiecare moare cum vrea. Bucuresti, 1970;
Poarta si drum, nuvele. Bucuresti, 1971;
Focurile, Bucuresti, 1972;
Pamint insingerat (voi. II din Cronica de razboi). Bucuresti, 1972;
Forta ascunsa, schite. Bucuresti, 1973;
Flamura purpurie (voi. III din Cronica de razboi). Bucuresti, 1973;
Nimeni nu moare singur, nuvele, Bucuresti, 1974;
Vatra, Bucuresti, 1974;
Un mesaj de dincolo de mormint. Bucuresti, 1977;
Focurile, trilogie formata din: Focul negru (versiune revazuta si adaugita a romanului Fuga), Bucuresti, 1977;
Focul alb, roman. Bucuresti, 1977;
Focul rosu (versiune revazuta si adaugita a romanului Primavara timpurie). Bucuresti, 1978;
Actiunea „Hildebrand", roman, Bucuresti, 1979;
ingerul negru, roman. Bucuresti, 1981;
Alera in munti, roman. Bucuresti, 1982;
Sase nopti si sase zile, nuvele. Bucuresti, . Alte opere: Primavara, poem dramatic, prezentat ia Teatrul „CI. Nottara", stagiunea 1960-l961;
Puterea, scenariu TV, 1971;
Casa de piatra, scenariu TV, 1975;
Am fost saisprezece, scenariu cinematografic, 1980.


REFERINTE CRITICE:
P. Georgescu, incercari critice, II, 1959;
Perpessicius, Alte mentiuni, I;
E. Simion, in Contemporanul, nr. 43, 1960;
I. Vitner, Prozatori contemporani, I, 1961;
M. Novicov, Chipul luptatorului comunist in proza contemporana, 1961;
N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 20, 1963;
I. Lungu, Itinerar critic, 1965;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 23, 1977;
Doina Uricariu, in Romania literara, nr. 11, 1978;
S. Titel, in Romania literara, nr. 39, 1978;
Alex. Stefanescu, in Scinteia, nr. 11074, 1978;
I. Adam, in Transilvania, nr. . 1978;
G. Muntean, in Romania literara, nr. 10, 1983;
M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. 4, 1984;
F. Neagu, A doua carte cu prieteni, 1985;
N. Georgescu, in Luceafarul, nr. 34, 1986.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani