Calin Gruia biografia

Calin Gruia


Calin Gruia opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GRUIA Calin (pseudonimul lui Chirii Gurduz), se naste la 21 martie 1915, salul Trifesti, judetul Orhei, Basarabia - moare in 9 iul. . Bucuresti.
Prozator si poet.

Fiul lui Vartolomeu Gurduz si al Alexandrinei (n. Galbura), agricultori.

Absolvent al Scolii Normale din Orhei (1936) si al Scolii de Ofiteri de Rezerva (1937); invatator in comuna Tvarditadin judetul Tighina si in comuna Umbraresti din judetul Tecuci (1937-l939).

Dupa un stagiu de concentrare la regiment (1939-l940), devine combatant pe frontul de est (1940-l944). prizonier de razboi in URSS (1944-l948). Redactor la emisiunile pentru copii ale Radiote-leviziunii Romane (195l-l969).

Colaboreaza la revista Roza si Basarabia literara din Chisinau. Cutezatorii, Luminita, Arici Pogonici etc.

Debuteaza cu versuri si proza in revista Speranta din Orhei (1938); dupa debutul editorial cu placheta de versuri Litanii de seara (1942), Calin Gruia nu mai tipareste nici un volum pina in 1952, cind ii apare culegerea de povestiri Nucul lui Tode-rita. Vor urma volum de povesti, povestiri si legende (Nuielusa de alun, 1954; Izvorul fermecat, 1956; La „Drumurile lumii", 1959; Poiana lunii, 1960; Povesti, 1967; Domnita de roua. 1969; Ramura de mar inflorit, 1974; Printul de htrtie, 1977; Nalucile noptii, 1985), citeva romane (Ograda, 1965; De-a visele. 1966: Vintura-lume. 1970; Acolo colinele ard, 1974; Pinzele mamei, 1984). Alte volum de povestiri sau evocari (Vineri la amiaza, 1962; Scrisori pentru fluturi si pietre, 1976; Moara lui Elisei, 1980; La valsul diminetii, 1981) se adreseaza adultilor. Versurile scrise de-a lungul a trei decenii (1940-l970) sint reunite in volum In norii ce vin si se duc (1980), unele poeme fiind reluate in Calatorii (1988).

Autor a peste cincizeci de scenarii radiofonice pentru copii si al unor scenarii pentru filme cu tematica istorica (Balada pentru Mariuca, Vlctd Tepes, Corbea, Ospatul). O parte din scrierile sale au fost traduse in diverse limba Premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti (1980).

Ca multi scriitori din spatiul moldo-bucovi-nean inzestrati cu darul de a povesti, Calin Gruia s-a afirmat in perimetrul literaturii pentru copii, unde a devenii unul dintre cei mai prolifici autori. Prin volumele de povesti (Nuielusa de alun, 1954; Izvorul fermecat. 1956; Minuna-ta-mparatie cu palate de hirtie, 1957; La „ Drumurile lumii". 1959; Poiana lunii, 1960; Drumul spune povesti. 1963; Jucausul, 1967; Domnita de roua, 1969; Ramura de mar inflorit. 1974; Poiana de argint. 1982), Calin Gruia este. alaturi de Vladimir Colin", unul dintre cei mai cunoscuti autori de basme culte din literatura romana contemporana. Respectind, in cea mai mare parte, tiparele traditionale ale speciei, autorul pledeaza (fara sa fie moralizator) pentru valorile umane apoteozate in basme (bunatate, dreptate, spirit de sacrificiu, dragoste, intelepciune), respingind lacomia, rautatea, ingratitudinea si egoismul.

Aceleasi valori si principii morale se regasesc si in volumele de povestiri si microromane pentru copii (Nucul lui Tode-rita, 1952; Poiana lunii, 1960; Onica, 1962; Ograda, 1965; De-a visele, 1966; Nalucile noptii, 1985), care valorifica teme de actualitate situate in perimetrul unui amestec de vis si realitate. Drumul spune povesti (1963). de pilda, „porneste de la pretextul personificarii drumului, pentru a racorda o serie de povestiri in care fantasticul, poezia si norma morala coexista armonios in cadrul exploatarii ingenioase a unor surse folclorice" (Marian Popa). Alte titluri se bazeaza pe evocarea istorica (Ospatul, 1966; Mariuca, 1970) ori pe experienta razboiului (Vineri la amiaza, 1962; Acolo colinele ard, 1974). Adresindu-se cititorului adult, volumele Cu ochii ca iarba (1972), Peretele de lut (1975), Scrisori pentru fluturi si pietre (1976), Moara lui Elisei (1980), La valsul diminetii (1981) incearca. intr-o maniera accen-tuat eonfesiva. reconstituirea satului moldav de dupa primul razboi mondial, cu eresurile, traditiile, superstitiile populare si poezia obiceiurilor Prezenta elementului fabulos (sustinut uneori, la nivelul expresiei, prin regionalisme, arhaisme si forme sintactice vechi) confera unitate acestor scrieri. intre care se remarca nuvela Moara lui Elisei (morarul Elisci si sacii sai sint devorati. in timpul unei secete cumplite, de miile de sobolani hamesiti). in strinsa legatura cu proza memorialistica se afla anto-logiilede versuri Innoriice vin si seduci 1980) si Calatorii (1988), care amintesc de lirica elegiaca a lui Zaharia Stancu.

Anticipate de versurile din Litanii de scara (1942). spaimele existentiale, profetiile biblice ori convulsiile naturii devin acum predominante:

„Speriati se indoaie, se zbat. se cuprind
Si se schimba, de noapte, copacii la trap.
Ma pierd prin padure si parca aud
Radacinile lor. in adinc, cum se rup" (Vtnt).


Refugiat in spatiul fabulosului folcloric ori in cel al evocarii copilariei miraculoase, Calin Gruia a putut evita „intilnirea" cu dogmele realismului socialist, raminind in istoria noastra literara ca un autentic scriitor pentru copii, alaturi de Mircea Santimbreanu", Octav Pancu Iasi s.a.

OPERA:
Litanii de seara. Bucuresti, 1942;
Nucul lui Toderita, Bucuresti, 1952;
Nuielusa de alun, Bucuresti, 1954;
Ciubotelele ogarului. Bucuresti, 1954;
Poveste mica pentru cei mici. Bucuresti, 1954;
Povestea lacramioarelor. Bucuresti, 1955;
Profesorul cel nou. Bucuresti, 1955;
Izvorul fermecat, Bucuresti, 1956;
Minunata-mparatie cu palate de liirtie. Bucuresti, 1957;
La „Drumurile lumii". Bucuresti, 1959;
Poiana lunii. Bucuresti, 1960;
Onica, Bucuresti, 1962;
Vineri la amiaza. Bucuresti. 1962;
Drumul spune povesti. Bucuresti, 1963;
Di-Di-Ri, Bucuresti, 1964;
Ograda, Bucuresti, 1965;
De-a visele. Bucuresti, 1966;
Ospatul, Bucuresti, 1966;
Povesti, Bucuresti, 1967;
Jucausul, Bucuresti, 1967;
Domnita de roua. Bucuresti, 1969;
Vintura-lume, Bucuresti, 1970;
Mariuca, Bucuresti, 1970;
Cu ochii ca iarba. Bucuresti, 1972;
Acolo colinele ard. Bucuresti, 1974;
Ramura de mar inflorit. Bucuresti, 1974;
Peretele de lut. Bucuresti, 1975: Scrisori pentru fluturi si pietre. Bucuresti, 1976;
Printul de lurtie, Bucuresti, 1977;
Prietena mea, Cateluta, Bucuresti, 1979;
Moara lui Elisei, Iasi, 1980;
in norii ce vin si se duc. Bucuresti, 1980;
La valsul diminetii. Bucuresti, 1981;
Poiana de argint. Bucuresti, 1982: Pinzele mamei, Bucuresti. 1984: Nalucile noptii. Bucuresti, 1985;
Calatorii, Bucuresti, 1988.


REFERINTE CRITICE:
V. Nicorovici, in Contemporanul, nr. . 1955;
I. Roman, ibidein, nr. 21, 1958;
Sanda Marinescu, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1960;
E. Manu, in Luceafarul, nr. 46, 1967;
II. Tugui, in Cronica, nr. 34, 1977;
Mirela Roznovea-nu.in Viata Ronianeasca. nr. 11,1980;
G.Muresan, in Contemporanul, nr. 22,1980;
G. Chirila, ibidem, nr. 7, 1981;
R. G. Teposu, in Romania literara, nr. 16, 1981;
Tania Radu, in Flacara, nr. 29, 1984;
H. Tugui, in Cronica, nr. 2, 1985.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
























Cauta referat
Scriitori romani