Carolina Ilica biografia

Carolina Ilica




Carolina Ilica opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ILICA Carolina, se naste la 19 mart. 1951, comuna Virfurile, judetul Arad.
Poeta, publicista si traducatoare.

Fiica lui Iacob Ilica si a Valeriei (n. Mager), tarani. Sotia lui Dumitru M. Ion. Absolventa a Liceului Pedagogic din Arad (1971) si a Facultatii de Filosofie a Univ. din Bucuresti (1975).

Membra a Cenaclului aradean „Lucian Blaga"; laureata a Concursului de poezie „Nicolae Labis" (1968). Debut in ziarul Flacara Rosieaxn Arad (1966); debut editorial cu volum Neimblinzita ca o stea lactee (1974), cu care a cistigat concursul de debut al Editurii Eminescu. A mai publicat volum de versuri Dogoarea si flacara (1977), Tirania visului (I- II, 1982-l985) si Ephemeris (1987), precum si numeroase traduce, in colab., in special din literatura iugoslava moderna.

Poezia de explozie senzuala a primelor volum se rarefiaza pe parcurs intr-una de rafinament erotic, spre a declina apoi intr-o elegie pe ruinele iubirii.

Carolina Ilica este o poeta a senzatiilor, conspectind cu scrupulozitate explozia si stingerea acestora. Un freamat senzual ii strabate primele poeme, ordonate intr-o suita a seductiei si dispunind de un radar ultrasensibil, care capteaza orice unda erotica. Superbia adolescentina si orgoliul feciorelnic al feminitatii se contempla si se admira in oglinzi senzuale, invapaiate.

Neimblinzita ca o stea lactee (1974) e volumul infloririi simturilor si al ispitei de a musca din fructul oprit. Focul jubilatiei e intretinut de interdictie si de curiozitatea instinctului, atitat si reprimat in acelasi timp. Poemele practica o erotizare a cosmosului si imaginarul va ramine definitiv programat pe acest limbaj. Exultanta erotica se mai domoleste in Dogoarea si flacara (1977), volum al nuntii consumate, de cochetarie domestica, iar locul tensiunii senzoriale e luat de caligrafia rafinata, adesea chiar pretioasa. De la mirajul erotic la scena gratioasa, de alcov, focul patimii se mai calmeaza, iar poemele se misca intre betia senzuala si oboseala, intre invocatie si refuz sau intre calinerie si ardoare, parcurgind toata partitura jocului casnic al eroticii. Tirania visului, I (1982) e un volum cu ambitii constructive mai subtile, cu poeme puse in oglinzi paralele sau contrastive, dar alimentate de aceeasi sursa a erotismului. Metafora ramine feminina, iar simtul concretului diafan, transparent si vegetal ii serveste intreg registrul de analogii.

Scriitura se suavizeaza programatic, cautind delicatetea prerafaelita, iar in poeme apar, dupa modelul lui Emily Dickinson, majusculele. Volumul sublimeaza o biografie sentimentala, vag accidentata, dar atmosfera de lux si voluptate supravietuieste incidentelor elegiace. Inima poeziei bate cu strictete in ritm erotic, indiferent de proiectia textuala: vise, cosmare, nazuinte, melancolii, depresii, toate sint alertate de aceeasi febra amoroasa. Moartea insasi e o reverie nuptiala: „

Eu stau culcata pe pamint,
Pe cind pamintul ma rivneste:
Sub el, lubita-fara-nume,
Sub el. Iubita- fara-glas".


Prerafaelitismul scriiturii e impins, in Tirania visului, II (1985), pina in naivitatea lacrimogena

(„O, maica maicii mele, iubitoare
Cum nu mai este nimeni pe pamint,
De ce-ai plecat atita de curind")

sau in cea reflexiva

(„Caci ce nu vrei sa ai. cu drag iti lasa,
Si tocmai ce iubesti, cu pofta-ti fura
Aceasta soarta fara de masura").

Erotica este coborita si ea intr-un spatiu elegiac, unde poeta pune in locul vechilor senzatii un brusc apetit reflexiv, cainind timpul apus. Ephemeiis (1987) deplora acelasi declin din gratiile iubirii, acutizind melancoliile si tinjirile. Ochiul ( amlinei Carolina Ilica vede insa erotic, transformind peisajele in rituri falice

(„Se albeste de ziua.
Vintul
Siluieste zapada;
Ca pe-o mireasa cazuta din cer")

si delegindu-si frustrarile in natura, vazuta, compensatoriu, in transa amoroasa:

„Capite, sini salbatici; de matasa
Si de mireasma. Dezgoliti se lasa
Fara rusine; grei si departati."


Tensiunea poemelor vine din acest contrast.

OPERA:
Neimblinzita ca o stea lactee, Bucuresti, 1974;
Cu imprumut mireasma tineretii, gravuri de M. Chirnoaga, Bucuresti, 1975;
Dogoarea si flacara, Bucuresti, 1977;
Tirania visului. Versuri, I-II, Bucuresti, 1982-l985;
Ephemeris. Versuri, Bucuresti, . Traduceri: M. Matevski, Iezere, in colab. cu Dumitru M. I., Timisoara, 1979;
I. Nonesvili, Medeea, in colab- cu Dumitru M. I., Iasi, 1980;
I. Koteski, Dragoste si moarte. Bucuresti, 1981;
B. Pavlovski, Western Australia, in colab. cu Dumitru M. I., Bucuresti, 1981;
Antologie de poezie armeana clasica si contemporana, in colab. cu Dumitru M. I. si H. Gramescu, Bucuresti, 1981;
S. Tontici, Hulesc si venerez.. Versuri, in colab. cu Dumitru M. I., Bucuresti, 1982;
I. Stregovski, Cartea ursitei, roman, in colab. cu Dumitru M. I., Bucuresti, 1983;
G. Todorovski, Ceas de blasfemie si mingiieri. Versuri, in colab. cu Dumitru M. I., Bucuresti, 1983;
P. M. Andreevski, Denifia. Laude siplingeri, in colab. cu Dumitru M. I., Bucuresti, 1985;
B. Pavlovski, Ipocritul, roman, in colab. cu Dumitru M. I., Bucuresti, 1986;
T. Georgievskij, Saminta neagra. Calul rosu, nuvele, in colab. cu Dumitru M. I., Bucuresti, 1986;
P. T. Boskovski, Asternutul de spini. Versuri, in colab. cu Dumitru M. Ion, Cluj-Napoca, 1988.


REFERINTE CRITICE:
Al. Piru, Poezia, II;
L. Ulici, Prinut verba, 1975;
E. Barbu, O istorie ;
C. Regman, Colocviul, 1976;
V. Atanasiu, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1977;
M. Iorgulescu, Scriitori ;
P. Poanta, Radiografii, 1,1978;
Alex. Stefa-nescu, in Luceafarul, nr. 34, 1978;
V. Atanasiu, in Orizont, nr. 3, 1983;
Alex. Stefanescu, in Flacara, nr. 26, 1983;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 11, 1983;
Grete Tartler,Melopoetica, Bucuresti, 1984;
R. G. Teposu, in Flacara, nr. 43, 1985;
Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 44, 1987.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani