Constantin Popa biografia

Constantin Popa




Constantin Popa opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

POPA Constantin, se naste la 10 mart. 1936, satul Cozia, comuna Costuleni. judetul Iasi.

Poet si dramaturg.

Fiul lui Alexandru Popa, muncilor C.F.R., si al Lucretiei (n. Harabagiu). Liceul .Junimea" si Scoala medie tehnica sanitara din Iasi (1950-l954).

Urmeaza Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L. Caragiale" din Bucuresti (1958-l962), apoi Facultatea de Filosofie a Univ. „Al.I. Cuza" din Iasi (licenta in 1975). Din 1962, actor la Teatrul National „Vasile Alecsandri" din Iasi.

In 1976, Letitia Popa realizeaza un film de televiziune cu piesa Hora intrerupta, difuzata, in prealabil, si pe Postul de radio Iasi; la Teatrul „Victor Ion Popa" din Birlad i se pune in scena Alegerea apelor (1980).

Publica piesa Calul verde in revista Teatrul (nr. 5, 1981), montata, in acelasi an, pe scena Nationalului iesean.

Debuteaza cu placheta Pretul alegerii, in volum colectiv Zece poeti tineri (1976).

Alte culegeri lirice: Cuvinte invinse (1978), Perioada de instructie (1981) si impacarea cu Faust (1986).

Debutind editorial cu placheta intitulata Pretul alegerii (din volumul colectiv Zece poeti tineri, 1976), Constantin Popa se remarca prinlr-o caligrafie lirica eleganta, cu o linie delicata, irizata de fine melancolii. Gravitatea rostirii se asociaza cu o irepresibila tentatie a ironiei si ludicului.

Expresia lirica e deocamdata ezitanta, poetul imprumutind motive si teme din fondul comun al generatiei sale. Modelul lui pare a fi aici cind Marin Sorescu, cind Ioan Alexandru (in Caii) sau Adrian Paunescu (in Orasul copiilor), poetul dind impresia ca isi cauta inca formula potrivita sensibilitatii sale nelinistite. Dominata de o instabilitate fertila, lirica lui schimba diverse masti. E limpede, insa, ca poetul se simte in largul sau in poeziile ce cultiva versul fluid si sonor, mizind pe gratuitatea pura:

„Domino, domino
Motivul de prada cu sabii si fireturi
Domino, domino
Ametitoare volta, desen rotund de fuste
Domino, domino
Plutiri de evantaie, extaze de confeturi".


Cuvinte invinse (1978) reia citeva din poeziile din aceasta placheta, dar si unele teme, motive si obsesii ce vor fi regasite si in volumele urmatoare. Desi nu renunta la un anume sentimentalism, poezia cistiga acum in profunzime, iar expresia devine mai sigura. Realitatea e perceputa cu o privire estetizanta, cu o anume disponibilitate pentru artificializarea naturii. Peisajele sint interiorizate, vibrind de o secreta melancolie:

„Octombrie
Domnul trist
Cu frac de ceata
Si joben din fir de ploi
Strazile apasa
Cu mers rece
Si stropi de clavecin".


In volumul Perioada de instructie (1981), adopta o postura hamletiana, de ins ce filosofeaza sceptic asupra trecerii, a marilor teme dintotdeauna:

„Sa ma mai inchin la ce?
Cind sarutul
Se despica-n fulger pe obraz,
Cind tratatul de iubire
Scris e cu lama de pumnal,
Cind o mina
Pe cealalta o tradeaza,
Cind pe cer nu-i nici un nor,
Iar eu raspund
Ca in forma de camila-i
Si-l privesc in ochi pe Hamlet".


Sensibilitate retractila in fond, Constantin Popa e un estet ce priveste lumea prin lentilele deformatoare ale unei sensibilitati asaltate de angoase. Autoironie, retras in forul propriei interioritati, poetul isi acorda pentru „faptele deosebite in poezie", „ordinul Tacerea de Fier (cu panglica)". Lirismul sau devine in aceasta etapa ceremonios si protocolar, deloc spontan, fiind conceput ca o „lucida religie", printr-o tentativa de sacralizare a poeziei.

Prin impacarea cu Faust (1986) poetul se dovedeste un elegiac rafinat, pentru care rostirea se constituie ca un ceremonial misterios, ca o secreta alchimie a melancoliei si singuratatii. Grav si lucid, poetul se deda si acum jocului ingenios cu conventiile. Din familia fantezistilor ironici, Constantin Popa se inrudeste in aceasta etapa cu Dan Botta si Mihai Ursachi.

OPERA:
Pretul alegerii, in voi. colectiv Zece poeti tineri, iasi, 1976;
Cuvinte invinse, versuri. Iasi, 1978;
Perioada de instructie, versuri, Iasi, 1981;
Impacarea cu Faust, versuri. Iasi, 1986.


REFERINTE CRITICE:
***, in 'Romania literara, nr. 16, 1976;
Al. Calinescu, in Teatrul, nr. 12, 1982;
D. Kivu, in Contemporanul, nr. 5, 1982;
I. Lazar, in Romania literara, 11 mart. 1982;
O. Constantinescu, in Viata Romaneasca, nr. 11, 1982;
M.D. Gheorghiu, in Cronica, nr. 14, 1982;
V. Mihaiescu, in Convorbiri literare, nr. 3, 1982;
C. Paiu, in Ateneu, nr. 1, 1982;
Al. Calinescu, in Cronica, nr. 29, 1986;
Val Condurache, in Convorbiri literare, nr. 4, 1986.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani