Constantin Pricop biografia




Constantin Pricop opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

Pricop Constantin

Critic literar, eseist.
De asemenea, poet si publicist.

Dupa terminarea facultatii, a fost corector, redactor si, dupa decembrie 1989, secretar general de redactie la revista "Convorbiri literare".

Intre 1990-l992 a fost lector la Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava si redactor-sef adjunct la revista "Sud-Est". Din 1992 devine cadru didactic la catedra de Literatura romana din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi.

Din 1999 este fondatorul si directorul revistei "Continent".
A facut parte din cercul revistei studentesti "Alma Mater"din Iasi si a condus cenaclul "Junimea" al Muzeului Literaturii Romane din Iasi.

Debuteaza publicistic cu un eseu in "Romania literara" (1970).

Debuteaza editorial in 1982 cu volumul de versuri Viata fara sentimente (Ed. Eminescu).

Sustine o rubrica de cronica literara in revista "Convorbiri literare", colaborind si la alte reviste culturale din Romania.

Dupa debut, a mai publicat volumele: Marginea si centrul (Ed. Cartea Romaneasca, 1990); Seductia ideologiilor si luciditatea criticii. Privire asupra criticii literare romanesti din perioada interbelica (Ed. Integral, 1999); Literatura si tranzitia (Ed. Universitatii "AI. I. Cuza", Iasi, 2000).

A beneficiat de o bursa in Franta, a calatorit in Rusia si Armenia si a fost lector de Limba si literatura romana in Slovacia. Lucreaza ca si cadru didactic la catedra de Literatura romana a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Au formulat opinii critice asupra cartilor autorului: Ion Bogdan Lefter - Nu risipi cuvintele ("Viata Romaneasca", nr. 9/1982); Cristian Livescu Viata fara sentimente ("Steaua", nr. 10/1982); Laurentiu Ulici - Gindul poetic ("Romania literara", nr. 25/1982); Alex. Stefanescu - Constantin Pricop, Viata fara sentimente ("Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»", 20 iun. 1982) si Refuzul locului comun ("Romania literara", nr. 6/1991); N. Steinhardt - Tactica tirului camuflat ("Astra", nr. 3/1984); Traian T. Cosovei ("Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»", 11 oct. 1986); Gheorghe Grigurcu - Marginea care devine centru ("Familia", nr. 5/1991); Adrian Marino - Semne noi in critica ("Jurnalul literar", nr. 27 30/1991); Mihai Cimpoi - "Heli-egocentrism" si implicare ("Sud-Est", nr. 17/1992); Codrin Liviu Cutitaru - Ideologii, mentalitati si elite ("Observator cultural", nr. 9/2000) s.a.

Referinte critice:


"E () poezia unei «oboseli» lucide, poezia unui sceptic temperat. Intensitatea trairilor (), arareori exprimata direct, razbate la suprafata ca un ecou indepartat, pe care taietura atent supravegheata a versurilor nu-l poate reduce la tacere. Spatiul poemelor reverbereaza stins, dind mereu sentimentul ca in spatele obiectelor se afla ceva nespus, difuz."
(Ion Bogdan Lefter, "Viata Romaneasca", nr. 9/1982)

"Aidoma unei lame de otel, extrem de ascutite, privirea poetului decupeaza fragmente de realitate si le ordoneaza in mod independent, dupa criterii ale vizualului, suprapune, construieste, deformeaza, reface contururile unei realitati interioare, trecute, cu alte cuvinte, prin filtrele unei sensibilitati culturale, ori, deopotriva, dupa liniile de forta ale unei stari de spirit in jurul careia cuvintele, imaginile par a se ordona singure, atrase in obscure relatii."
(Traian T. Cosovei, "Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tineretului»", 11 oct. 1986)

"Autorul () ne releva [in voi. Marginea si centrul] o picanta imbinare de echilibru si dezechilibru, de impacare cu o activitate tihnita, lipsita de involburari temperamentale, de precipitari polemice, pe de o parte, si de inchietudine si framintare, chiar daca sub infatisari flegmatice, in fata intrebarilor scormonitoare ce si le pune intelectualul neimpacat cu sine, pe de alta. () Eseistul se sileste a reface originile discursului critic, ale constiintei pe care o aplica literaturii, inainte de a analiza operele, de a emite verdicte asupra lor. () C. Pricop manifesta un anume cavalerism al ideilor sale. Odata facuta o afirmatie, el ii da sansa unei «negatii» la fel de onorabile (). Astfel, scrupulul cerebral se insoteste de unul moral, de o «generozitate» care e o deschidere a spiritului catre infinitul posibilitatilor sale, care e acea «tinerete fara batrinete» a unei combinatorii ideale, vizate de eseist."
(Gheorghe Grigurcu, "Familia" nr. 5/1991)

"in locul unei critici impresionisto-formaliste, Constantin Pricop se declara partizanul unei critici de idei. in locul «foiletonocratiei», de care sufera azi cultura noastra cu urmarea sa directa egocentrismul beletristic, criticul-polemist iesean doreste situarea literaturii in mediul sau cultural si in contextul sau teoretic. () El are in toate imprejurarile opinii proprii, in genere despartite de cliseele curente. Si la acest capitol Constantin Pricop devine polemic (p. 75), complacindu-se intr-o singularitate pozitiva. Printre criticii «tineri» cu inclinatii teoretice, el ofera un exemplu destul de rar de independenta reala si, mai ales, militanta."
(Adrian Marino, "Jurnalul literar", nr. 27-30/1991)

"Noul volum al lui Constantin Pricop [Seductia ideologiilor si luciditatea criticii] incearca sa contribuie Ia impunerea unui model cultural de hermeneutica a literaturii, insistind, direct sau indirect, asupra felului in care valorile estetice se articuleaza in interiorul unui decor spiritual comunitar. () Analiza atenta, determinista a lui Constantin Pricop se constituie intr-o veritabila istorie culturala a criticii romanesti de dinainte de 1950, lucru absolut nou in literatura noastra de astazi."
(Codrin Liviu Cutitaru, "Observator cultural", nr. 9/2000)











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani