Cornel Mihai Ionescu biografia

Cornel Mihai Ionescu




Cornel Mihai Ionescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

IONESCU Cornel Mihai, se naste la II l ebr. 1941, Bucuresti.
Eseist si traducator.

Fiul lui Mihai Ionescu, prof., si al Elenei (n. Verghi). Liceul "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti; Facultatea de Lb. Romanice si Clasice a Univ. din Bucuresti (absolvita in 1964). Asistent la Catedra de Literatura Comparata de la Facultatea de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti.

Debut cu critica in Luceafarul (1961); debut editorial cu Generatia lui Neptun (1967), o sinteza asupra noii avangarde italiene, urmat de Pampseste (1979), studii despre scriitori romani si straini.

Colaboreaza sporadice la Romania literara, Secolul 20 etc. Bun cunoscator al literaturii italiene si spaniole, a tradus din scrierile lui Ugo Foscolo, Dino Buzzati, Galvano della Volpe, Umberto Eco, a intocmit antologii, a prefatat diverse volum , a tradus in italiana diferiti scriitori romani.

I. si-a inceput activitatea critica cu un studiu temeinic asupra noii avangarde italiene (Grupul '63). Generatia lui Neptun (1967) - o carte documentata, savanta in formulare, erudita -esleocercetarehermeneuticaaesteticii si ideologiei grupului, o abordare, asadar, teoretica. De altfel autorul nu dovedeste propriu-zis un spirit critic, ci unul filosofic, teoretic, inclinat mai degraba sa descifreze substratul filosofic al literaturii, latura ideologica a creatiei. E asociativ, nu disociativ, persuasiv prin informatie, nu prin observatie, sintetizind prin concept si analizind prin formule critice. Redactarea inalta, pretioasa, abuzind de un conceptualism metaforic, esueaza de multe ori intr-o prolixitate care obscurizeaza demersul critic, ceea ce pune adesea sub semnul indoielii propria-i demonstratie.

Impresia ultima pare una de disertatie difuza, de discurs alotropic. Ii lipseste criticului o anume simplitate a formularii. Judecata dupa formularile oarecum pretentioase (Work in Progress, Ars Nova, Ego alterque, Prosa d'arte, Action Poetryetc), critica lui Cornel Mihai Ionescu nu pare a fi straina chiar de un anumit snobism intelectual, lucru vizibil si in excesul de eruditie etalat in detrimentul observatiilor proprii. Preluind un titlu din Umberto Eco, Generatia lui Neptun analizeaza sensul experimentului avangardist al Grupului '63 (Luciano Ances-chi, Angelo Guglielmi, Edoardo Sanguineti, Nanni Balestrini, Luigi Malerba s.a.) din perspectiva ideologica, filosofica, estetica, cu un accent deosebit pe fenomenologia creatiei. De fapt, cartea poate fi considerata, in esenta, un studiu fenomenologic, domeniu pentru care Cornel Mihai Ionescu vadeste o inclinatie deosebita. Sensul noii avangarde italiene, observa criticul, ar fi "acela al innoirii artei italiene, al elaborarii unei structuri estetice capabile sa transcrie cu maximum de fidelitate spiritualitatea alienata a omului modern intr-o civilizatie de capitalism crepuscular".

E vorba de o avangarda "viscerala", in consonanta vizibila cu existentialismul heide-ggerian, aspect remarcat de autor. Telul "nep-tunienilor" e de a produce nu opere, ci o "schema" retorica, un model, o "programare" a operei, capabila sa asigure o "tranzitivitate" intre creator si public. intreaga estetica a grupului se bazeaza, de fapt, pe teoria "operei deschise" a lui Umberto Eco, unul dintre teoreticienii de frunte ai miscarii. Daca observatiile privind ideologia literara a grupului sint pregnante, in schimb analiza propriu-zisa a operelor literare (poezia, romanul, teatrul) ramine invaluita intr-o teoretizare excesiva. Cel de al doilea volum, Palimpseste (1979). este o culegere de studii cu tenta eseistica despre literatura romana (D. Cantemir. Eminescu. Mateiu Cornel Mihai Ionescu Ca-ragiale. Emil Botta) si despre cele straine (Pascal, Mallarme, spiritul oriental).

Modelul critic avansat e cel al "palimpsestului", specie hibrida intre studiul erudit si eseul propriu-zis. Ambitia autorului sta aici in descifrarea unor antinomii ale culturii (logic - noetic, narcisic -proteic, thetic - dispersiv, ordine - neant, atic - asiatic), antinomii care pot fi sintetizate in opozitia spirit european (logico - dialectic) - spirit oriental (sofistic). Ca si volumul de debut, Palimpseste dovedeste aceeasi eruditie, aceeasi pedanterie savanta a expunerii, acelasi accent teoretic. Remarcabile sub raportul informatiei, al seriozitatii lecturilor, comentariile lui Cornel Mihai Ionescu sufera uneori de un abuz de conceptualizare.

OPERA:
Generatia lui Neptun. Grupul '63, Bucuresti, 1967;
Palimpseste, Bucuresti, . Traduceri: U. Foscolo, Ultimele scrisori ale lui Jacopo Ortis, publicate dupa manuscrise, pref. de ~, Bucuresti, 1966;
U. Eco, Opera deschisa. Formasi inde-terminare in poeticile contemporane, pref. de ~, Bucuresti. 1969;
G. della Volpe, Critica gustului, pref. de -, Bucuresti, 1975;
Venera Antonescu, Dincolo de coclauri / Au dela des combes /Al di la dei colii / Mas alia de losparamos, versuri, trad. in Ib. franceza de Venera Antonescu, in lb. spaniola de Cristina Hincu, in lb. italiana de ~, Bucuresti, 1979.


REFERINTE CRITICE:
L. Antonesei, in Cronica, nr. 36, 1979;
I. Maxim, in Viata Romaneasca, nr. 12,1979;
C. Tuchila, in Ramuri, nr. 10,1979;
Doina Uricariu, in Luceafarul, nr. 22, 1979.










Copyright © Contact | Trimite referat