Cornelia Stefanescu biografia

Cornelia Stefanescu




Cornelia Stefanescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

STEFANESCU Cornelia (numele la nastere: Cornelia Smadescu; casatorita Stefanescu), se naste la 11 nov. 1928, Caransebes.

Istoric si critic literar.

Fiica lui Traian Smadescu, ofiter, si a Emiliei (n. Pirvu). Scoala primara (1935-l939) si liceul (1939-l947) la Caransebes; urmeaza apoi Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti (1947-l951). Dupa licenta, este bibliotecara (195l-l952) si sef serviciu (1952-l953) la Biblioteca' Acad. Doctor in filologie, cu o teza despre Spiridon Popescu, sub conducerea lui G. Calinescu (1957). Din acelasi an, cercetator la Institutul de Istorie Literara si Folclor, devenit apoi Institutul de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu".

Debuteaza in Viata Romaneasca (1951).

Colaboreaza la Romania literara. Secolul 20, Luceafarul, Manuscriptum, Studii si cercetari de istorie literara si folclor. Revista de istorie si teorie literara s. a. Debut editorial cu monografia Mina ii Sebastian (1968). Alte lucrari: Momente ale romanului (1973), Sub scutul soarelui (1985), Ritmuri in piatra (1988). Coordonatorul Bibliografiei relatiilor literaturii romane cu literaturile straine, in periodice (Premiul „B. P. Hasdeu" al Acad. pe 1982). Ed. din M. Sebastian (1969; 1972), I. Calugaru (1971), G. Calinescu (1974). A elaborat un volum intitulat „Dosarul" Scrinului negru, de un interes istorico-literar major. A prefatat volum din I. L. Caragiale , N. D. Cocea , M. Sadoveanu , Valeriu Ciobanu, M. Proust si a tradus Poezie si profunzime de J. P. Richard.

Numele Corneliei STEFANESCU este legat in principal de monografia dedicata lui Mihail Sebastian (1968), prim reper unitar al problemei, important la data aparitiei, dar departe de a fi epuizat subiectul. Oricum, cercetarea este vizibil directionata inspre realizarea unei editii critice. Pe de alta parte, „Dosarul" Scrinului negru, carte cu tripla semnificatie (de sociologie, psihologie, teorie literara), a impus numele autoarei in prim-planul istoriografiei literare si al „textologiei", din perspectiva laboratorului de creatie, a intimitatii, variantisticii, meandrelor si sincopelor stilistice specifice geniului imbibat de capricii care a fost G. Calinescu, puternic si malefic stimulat de cenzura comunista a epocii. Cartea, primita cu viu interes, a impins in umbra restul activitatii autoarei. Citata cel mai adesea exclusiv pentru studierea acestui pasionant „dosar" de istorie literara, ca si in calitatea de coordonator al atit de utilei Bibliografii a relatiilor literaturii romane cu literaturile straine, in periodice, Cornelia Stefanescu este, totusi, autoarea unor interesante studii, cuprinse in culegerea Momentele romanului (1973), precum ,Misterele Parisului" si inceputul romanului romanesc (coordonate istorice interesind sociologia receptarii si istoria formelor narative), Emile Zola si destinul naturalismului (nuantarea specifica in spatiul romanesc).

Reactii romanesti fata de inovatia proustiana (incercare de limpezire a unei chestiuni controversate), De la jurnal intim la jurnal de creatie (discutarea unor forme literare cu tot mai mare priza la creatori/receptori). Stilul este rece, academic, superior-didactic, fraza exacta, expozeul neutru. Interpretarile sint dominate de rigoare, fervoarea asociativa este intotdeauna dublata de prezentarea dovezilor istorico-documentare. Totusi, dincolo de aparentele „glaciale" ale discursului, se intrevad uneori semnele eseistului si chiar ale memorialistului ce se va dezvalui in relatarile calatoriilor culturale libiene din Sub scutul soarelui (1985) si, oarecum, Ritmuri in piatra (1988). insasi aria optionala da seama de acest lucru, caci ea inglobeaza naturalismul,' dar si psihologismul, abordarea operei lui Zola, dar si pe aceea a lui Marcel Proust, pe Sadoveanu si Rebreanu , dar si pe Calinescu si Sebastian , pe Michel Butor s. a. Axa activitatii ramine studiul influentelor, al circulatiei motivelor si formelor narative in spatiul autohton. Discipol al lui G. Calinescu (despre care a publicat si semnificative pagini memorialistice), Cornelia Stefanescu ii continua opera pe latura contributiilor documentare (vezi si contributiile la volumele colective precum Studii de istoria literaturii romane de la C. A. Rosetti la G. Calinescu, 1968; Studii de literatura comparata, 1968; Probleme de literatura comparata si sociologie literara, 1970; Istoria literaturii romane. Marii clasici, I si III, 1972; Histoire de la litterature frangaise, 1981; La litterature frangaise dans l'espace culturel roumain, 1984 s. a.).

OPERA:
Mihail Sebastian, Bucuresti, 1968;
Momente ale romanului. Modele, continuitate, neprevazut. Bucuresti, 1973;
Sub scutul soarelui, Bucuresti, 1985;
Ritmuri in piatra. Timisoara, 1988.


REFERINTE CRITICE:
G. Calinescu, in Contemporanul, nr. 3, 1968;
Ov. S. Crohmalniceanu, in Gazeta literara, nr. 37, 1968;
G. Muntean, in Contemporanul, nr. 47, 1968;
D. Pillat, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 1, 1969;
I. Buzasi, in Tomis, nr. 12, 1968;
Al. Sandulescu, in Ateneu, nr. 4, 1969;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 44, 1972;
G. Serban, in Steaua, nr. 9, 1972;
M. Bucur, in Familia, nr. 10, 1972;
V. Rapeanu, in Contemporanul, nr. 36,1972;
Al. George, in Luceafarul, nr. 32, 1972;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 39, 1972;
Al. Piru, in Luceafarul, nr. 25, 1977;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 52,1977;
Roxana Sorescu.in Viata Romaneasca, nr. 5, 1978;
N. Manolescu,' Teme, III, 1978;
L. Ciocarlie, Mari corespondente, 1981;
I. Vlad, Lectura romanului, 1983;
Rodica Florea, in Ramuri, nr. 8, 1989;
Al. Sandulescu, in Romania literara, nr. 21, 1989;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 14, 1989.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani