Corneliu Sturzu biografia

Corneliu Sturzu




Corneliu Sturzu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

STURZU Corneliu, se naste la 26 ian. 1935, Pascani, judetul Iasi - moare in 27 iun. 1992, Iasi.

Poet, prozator si eseist.

Fiul lui Vasile Sturzu, contabil, si al Aureliei (n. Popovici), invatatoare.

Scoala elementara la Pascani (194l-l945), liceul in acelasi oras (1945-l953). Licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din Iasi, ale carei cursuri le-a urmat in perioada 1953-. Reporter la Studioul de Radio Iasi (1957-l968), lector de estetica si teorie literara la Facultatea de Filologie a Univ. din Iasi (1963-l977), redactor-sef adjunct al revista Cronica (1965-l968), director al Teatrului National „V. Alecsandri" din Iasi (1968-l972), redactor-sef al Editurii „Junimea" (1972-l979), apoi redactor-sef al revista Convorbiri literare. Debut in ziarul Flacara lasului (1953). Debut editorial cu volum Arcade peste anotimp (1964). A publicat volum de poezii: 'Autoportret pe nisip (1966), Restituirea jocului (1969), Cantilene (1970), Duhul pietrelor (1970), Camera de recuzita (1973), Anotimpul increderii (1974), Vintul din oglinzi (1978), Zigurat (1979), Arhipelagul altor umbre (1985), Necontenita veghe (1989); romane: Vatra legendelor (1970), lanus (1980); eseuri: Arta ti sensibilitate (1975).

Colaboreaza la revista Ateneu, Astra, Familia, Luceafarul, Orizont, Tribuna, Steaua s. a. Destul de dificil de cuprins intr-o formula, datorita diversitatii tematice si de scriitura, Corneliu Sturzu lasa in general impresia unui sentimental care-si inventeaza cu fervoare si ingeniozitate masti lirice de o accentuata mobilitate formala.

Premiul Asoc. Scriitorilor din Iasi pe 1970 si 1974.

In mozaicul de tendinte (poezie evocativa, livresca, patriotica, fantezista etc.) al liricii lui Corneliu Sturzu se pot distinge, totusi, citeva linii mai apasate, recurente, apte sa fixeze imaginea unei instante creatoare coerente. Dintre acestea, notabila este, in primul rind, aceea a lirismului „de atmosfera", ivit ca efect al unei priviri melancolice, dar si sagetatoare, ironice uneori, asupra cotidianului:

„Surpa tristeti ofilite
pavilioanele cerului plictisite de jazz -
indiferentele ritmuri cernite
pe tobe in falsul extaz" (Motiv latin).

Sau:

„Cetate in declin si strazi prudente,
In librarii, - editii noi de clasici
ghiduri pentru turisti ce nu mai vin
vederi din parc cu busturi si studente
cu fixe zimbete, de manechin"
Excursie).

Sau, cu o evidenta nota jucaus-fantezista:
„in seara asta totul se farima
Cheia din usa se preface nor
Din carti curg vorbele pe dusumele
De pe ecran aluneca-un actor"
(De genul neutru).


Alaturi de acest lirism al cotidianului privit ironic si sentimental, o a doua linie, regasibila in aproape toate volumele tiparite, o constituie poezia de dragoste. O poezie notabila mai ales prin ceea ce e in ea reverie, imaginare a unei iubiri indepartate, lasate la tarm, o iubire odiseica:

„Si casele aluneca in intuneric -
sfioase mingi prin aerul confuz,
mari pinze de argint, pe riul sferic
se zbat usor de-un vint de duca. Iara
cu valurile, tu, femeia mea-n auz,
din asteptarea somnului ma chemi afara"
(Noaptea lui Odiseu).

De altfel, e de retinut la Corneliu Sturzu obsesia spatiului marin, a calatoriei si a naufragiului elegiac. Pentru felul cum configureaza simbolic aceasta obsesie, poemul Rechinul mort, unul dintre cele mai reusite ale autorului, merita citat, figuratia, topica si mesajul sau nefiind straine de Albatrosul ucis al lui Labis :

„indestulat si-acum de-atita singe
Din golf in golf mareele-l purtara
Printre moluste flaste si natinge
Linga un tarm inalt. Si il uitara

incremenit la capatul de maluri
Ca din razboaie stinse o torpila,
Cioplit de vinturi, modelat de valuri
In trudnica lucrare, inutila

la-ngemanarea vamilor severe
Respins de albatros si de meduza
Parea strainul dintre frontiere
Pe care patriile il refuza."


Romanul lanus (1980) urmareste „traiectul existential al unui personaj contradictoriu, al carui chip prinde contur intre luminile trecutului si umbrele prezentului" (I. Holban ); eminentul cercetator Bogdan Vararu, in pragul esecului, isi face un examen de constiinta, rememorind si analizind cauzele declinului sau.

OPERA:
Arcade peste anotimp, versuri, Iasi, 1964;
Autoportret pe nisip, versuri, Bucuresti, 1966;
Restituirea jocului, versuri, Bucuresti, 1969;
Cantilene, versuri. Iasi, 1970;
Duhul pietrelor, versuri, Bucuresti, 1970;
Vatra legendelor, roman, Bucuresti, 1970;
Camera de recuzita, versuri, Iasi, 1973;
Anotimpul increderii, versuri, Bucuresti, 1974;
Arta si sensibilitate, eseuri. Iasi, 1975;
Vintul din oglinzi, versuri, Bucuresti, 1978;
Zigurat, versuri, Iasi, 1979;
lanus, roman, I, Bucuresti, 1980;
Arhipelagul altor umbre, versuri, Iasi, 1985;
Necontenita veghe, versuri, Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
C. Ciopraga, in Cronica, nr. 3, 1971;
M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 43, 1973;
D. Dimitriu, in Convorbiri literare, nr. 11, 1974;
H. Zalis, Tensiuni lirice contemporane, 1975;
Al. Pini, in Romania literara, nr. 48, 1975;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 24, 1975;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 35, 1975;
C. Moraru, in Flacara, nr. 24, 1978;
V. Felea, in Tribuna, nr. 28,1978;
L. Leonte, in Contemporanul, nr. 32, 1979;
C. Ciopraga, in Cronica, nr. 19, 1979;
N. Turtureanu, in Cronica, nr. 5, 1980;
Gr. Smeu, in Romania literara, nr. 23,1981;
I. Holban, in Cronica, nr. 11, 1981;
G. Popescu, in Ramuri, nr. 1, 1982;
C. Ciopraga, in Cronica, nr. 5, 1985;
C. Coroiu, in Ateneu, nr. 2, 1985;
V. Tascu, in Steaua, nr. 1, 1986;
I. Rotam, O istorie, III.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani