Dan Petrasincu biografia




Dan Petrasincu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PETRASINCU Dan (pseudonimul lui Angelo Morretta), se naste la 2 iun. 1910, Odessa. Prozator.

Mama romanca, tatal de origine italiana. Venit in Romania in . Liceul la Rimnicu-Sarat si Bucuresti.

Debuteaza in Adevarul literar si artistic (1932), la modul adolescentin, cu versuri.

A scos, impreuna cu Ieronim Serbu si Mihail Serban, revista Discobolul (1932-l933), specializata in probleme de psihanaliza literara. E redactor, pe rind, la Rampa, Adevarul, Reporter, Lumea romaneasca. Romania literara.

Debuteaza editorial cu romanul Singele (1935), cu sprijinul lui Liviu Rebreanu. Cartea primeste premiul de proza al ziarului Dimineata.

Dorinta de cizelare a limbii si constiinta artistica determina revederea nuvelelor din primele volum (Omul gol, 1936, si Jungla, 1940) pentru forma definitiva din Omul si fiara (1941). Voi. constituie o cotitura in actiunea de revizuire a stilului. Excesivul senzualism, acuzat de critica, este atenuat.

Romanul Monstrul (1937) este de asemenea rescris intr-o versiune noua, cu titlul Copilaria cu umbre (1944). Eseistul isi argumenteaza pe larg interpretarile in volum despre Edgar Poe (1942) si Puskin (1949) si promitea o carte despre Dostoievski, pe care insa n-a mai tiparit-o, stabilindu-se dupa 1950 in Italia, la Roma, unde se consacra antropologiei sacrului si indianisticii, semnindu-si studiile savante cu numele real.

Romanul de debut, Singele (1935), afirma pe deplin particularitatea problematicii prozei lui Dan Petrasincu „Acela care lupta contra monstrilor - citim in motto-ul cartii, preluat din Nietzsche -trebuie sa vegheze sa nu devina el insusi unul Si cind privirea ta patrunde mult timp adincul unui abis, abisul, si el, patrunde in tine." Disperat in fata banalitatii, constatind nemultumit ca orice traire este lipsita de noutate, sortita fatalitatii de a repeta ce a mai fost. Martin Stroici era disperai de fapt in fata vietii care rezerva intorsaturi necunoscute: iar neprevazutul, noul, rezulta, dupa propria teoretizare, din ruptura echilibrului cotidian, cauzata de conflictul dintre constient si subconstient. Ironie a soartei, fiul va repeta boala tatalui, innebunind. Mostenise morbul care-i crease destinul, iar singele bolnav ce gazduia degenerarea il simtea strain, „nepersonal". Pindea momentul cind va incepe declinul. Atentia marita la zonele launtrice din care le poate veni pierzania este specifica personajelor lui Dan Petrasincu , dar acestea nu pot interveni, ci urmaresc cu stupoare implacabilul.

Nuvela Omul si fiara (1941) are ca tema dedublarea. Brutalitatea nu poate fi potolita nici de pasiunea pentru carte, nici de iubire, nici de munca febrila, nici de credinta religioasa. Un fond de instincte puternice, violente, e numai estompat si aceasta doar temporar. Viata launtrica se dezorganizeaza sub presiunea substratului primar.

In Jungla (1940) legatura de dragoste a lui Radu Bogdan cu Valeria ajunge timpuriu intr-un punct critic. Unui Don Juan ambitios, dar mediocru, aventura amoroasa i se parea marunta, dar nu se mai putea smulge inertiei. Valeria, suflet simplu, naiv, neputind trai compromisul, se sinucide. Radu isi descopera neputinta de a iubi. in paralel evolueaza cuplul de amanti Sorin-Magda. Doua cupluri - doua moduri diferite de iubire care naste monstri, care face adica sa iasa la lumina zone obscure ale fiintei, producind raul prin scrutarea prea staruitoare a unei prapastii. La Dan Petrasincu, erotismul izvoraste dintr-o obsesie a plenitudinii, a trairii intense. Personajele sale nu exceleaza prin intelectualitate, ci prin senzualitate, datorita puternicei legaturi cu terestrul; ele au chemarea pasiunilor ce distrug.

Trebuie sa treci prin voluptate pentru a o invinge si a dobindi echilibrul, numai ca nu toate personajele lui Dan Petrasincu au taria de a iesi, de a parasi terenul ispititor; in loc sa o depaseasca, voluptatea le devora, le mistuie, facindu-le sa cantoneze uneori in perversiune. Daca in Singele Martin Stroici facuse o pasiune nedislocabila de alta dragoste pentru verisoara lui, in Copilaria cu umbre (1944, editie revazuta a romanului Monstrul), Emil Dinescu creste protejat incestuos de mama lui. Se imprieteneste la scoala cu Mihai Dacin, care isi pierduse mama la patru ani. Un complex de sentimente se intretaie, iar prozatorul manifesta predilectie pentru cazurile psihologice posibil a fi trecute prin filtrul explicatiilor freudiene. „Negurile ereditare" exercita presiuni in momentele de cumpana ale individului, cum este de pilda criza pubertatii. In jurnalul sau. Emil consemneaza dorinta de a nu fi o exceptie, tendinta opusa personajului din Singele.

Ambele situatii marturisesc vointa de a se elibera de complexe; acestea exercita insa o atractie magnetica, irepresibila. Ceea ce stinjeneste in proza lui Dan Petrasincu e constringerea de a o interpreta din unghi psihanalitic. Obligatia se intoarce in cele din urma defavorabil asupra viziunii romancierului, iscind banuiala ingustimii acolo unde este vorba de univocitate. Prin Cora si dragostea (1943) inca o data paralelismul cu primul roman, Singele, nu poate fi evitat; aceeasi problema a ereditatii in ambele cazuri: intr-unui nebunia, in celalalt ftizia. Prima parte e un patetic si alert roman de dragoste, pina cind boala ds plamini nu o marcheaza definitiv pe Corn.

Pentru ca din acel moment intervine inclinai', prozatorului pentru anormal si mor! Timpuri implinite (1947) aduna in Rusia lume diversa de industriasi si muncitori italieni, francezi, turci, romani, pe fondul luptelor dintre albi si rosii. Romanul social, cu implicatii autobiografice, este o exceptie in cadrul creatiei prozatorului, eliberat aici de sondaje abisale si psihologie demonstrativa. Cu nostalgia asezarii unor insi fara tara drept teza, cartea este lipsita totusi de profunzime si substanta. „Viata - spune Sorin din nuvela Jungla - nu sta in extensiune, ci in adincime, in intensitate." Personajul lui Dan Petrasincu (numai Timpuri implinite iese din serie) isi descopera un fond de instinctualitate (violenta, erotism), pe care incearca sa-l stapineasca sau caruia doreste sa-i ghiceasca sensul; acesta insa sfirseste prin a deveni o fatalitate, o condamnare.

Sciziunea dintre o zona de jos si alta spirituala nu se rezolva intr-o armonie a fiintei intregi. Experienta erotica, dupa un prim moment inselator de euforie, conduce spre agonie, absorbind toate fortele „posedatilor". In partea ei cea mai buna, proza lui Dan Petrasincu este o meditatie despre puterea coroziva a instinctului, a obsesiei si complexului psihologic, care distrug, in defavoarea spiritualului, armonia si integralitatea fiintei umane.

OPERA:
Singele, roman. Bucuresti, 1935;
Omul gol, nuvele. Bucuresti, 1936;
Monstrul, roman, Bucuresti, 1937 (ed. II, 1938;
ed. III revazuta, cu titlul Copilaria cu umbre, 1944);
Miracolul, roman. Bucuresti, 1939;
Jungla, nuvele. Bucuresti, 1940;
Omul si fiara, nuvele. Bucuresti, 1941;
Edgar Poe, iluminatul. Bucuresti. 1942;
Cora si dragostea, roman. Bucuresti, 1943;
Timpuri implinite, roman, Bucuresti, 1947;
Un mare poet al libertatii: Alexandru Sergheevici Puskin, Bucuresti, 1949.


REFERINTE CRITICE:
G. Calinescu, W/a;
Al. Piru, Panorama;
Ov. Papadima, Scriitorii si intelesurile vietii, 1971;
I. Serbu, Jtinerarii critice, 1971;
S. Cioculescu, Aspecte;
Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, I;
Al. Protopopescu, Romanul psihologic romanesc, 1978;
A. Sasu - Mariana Vartic, Romanul romanesc, II.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani