Dimitrie Petrino biografia

Dimitrie Petrino




Dimitrie Petrino opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PETRINO Dimitrie, se naste la 1838 (?), comuna Rujnita, judetul Soroca - moare in 29 apr. 1878, Bucuresti.

Poet.

Fiul lui Petre Petrino, proprietar rural, si al Eufrosinei (n. Hurmuzachi).

Si-a facut studiile in familie, sub indrumarea lui Nicolae Sbierea si, poate, a unchilor sai Hurmuzachesti. in tinerete calatoreste in Italia, Austria, Germania, insusindu-si oarecare cultura literara, nu insa in mod organizat. intre 1864 si 1867, e ofiter la Botosani; dupa moartea sotiei, calatoreste din nou in strainatate, apoi se stabileste la Cernauti, in 1875, trece in Romania, la Iasi, unde e director al Bibi.

Centrale, iar o vreme il suplineste pe A. Vizanti la Catedra de Literatura Romana de la Univ. (1876-l878).

A colaborat la Convorbiri literare. Familia, Foaia Sotietatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina. Versurile sale, adunate in mai multe volum (Flori de mormint, 1867; Lumine si umbre, 1870; Raul, 1875; La gura sobei, 1876; Legenda Murului, 1877), desi scrise intr-o limba pura si curgatoare, nu reusesc decit cu greu sa comunice sentimentele, altfel sincere, ale autorului si sa-i creeze imaginea de poet satanic pe care simtim ca si-o doreste.

Caracter nefericit, versatil si pasionat totodata, Dimitrie Petrino a dus o viata de boem si si-a alienat de timpuriu toate simpatiile (inclusiv pe cele ale familiei).

Adaugindu-se la aceasta tragedia pierderii pretimpurii a sotiei si copilului, ca si propriile suferinte fizice, omul, ca si poetul, e impins parca de fatalitate sa joace rolul artistului damnat, pentru care ii lipseste, totusi, geniul, ca si amploarea aspiratiilor si preocuparilor. Dimitrie Petrino scrie, deci, o poezie sceptica si dezabuzata, in care lumea apare ca o eterna vale a plingerilor, iar poetul, ca un sacrificat al destinului.

Singura raza luminoasa, trecatoare si ea, e imaginea femeii ideale, pe care scriitorul o slaveste si a carei disparitie o plinge cu pasiune mereu reinnoita. E o lirica monocorda, compusa intr-o curata si destul de armonio;1 1 limba romaneasca, cu o buna-stapinire a unor variate formule prozodice, mediocra insa sub raportul conceptiei poetice si, evident, desueta azi. incercarile epice. Raul (1875), vizibil influentat de Rolla a lui Musset, si La gura sobei (1876), nu se remarca nici ele prin nimic deosebit. Dimitrie Petrino a facut si traduceri de poezie, din Goethe, Geibel, Heine, Lenau, Hugo. Surprinzator de pertinente sint Putine cuvinte despre coruperea limbei romane in Bucovina (1869), desi tonul pamfletar a indispus, iar impietatea fata de A. Pumnul (care nu e, totusi, numit) a stirnit replica acerba a lui Eminescu.

OPERA:
Flori de mormint. Cernauti, 1867;
Prolog compus si rostit de domnul ~ la deschiderea concertului ce s-a dat in 27 ianuarie 1869 in Cernauti spre folosul Fundaciunei Pumnulene, Cernauti, 1869;
Putine cuvinte despre coruperea limbei romane in Bucovina, Cernauti, 1869;
Lumine si umbre. Cernauti, 1870;
Raul, Cernauti, 1875;
Discurs rostit la serbarea funebra ce s-a tinut in Iasi la 1 octombrie 1875, Iasi, 1875;
La gura sobei, Iasi, 1876;
Legenda Murului, Iasi, 1877;
Poeme, Iasi, f.a.;
Poezii alese, pref. de N. Iorga, Valenii de Munte, 1908.


REFERINTE CRITICE:
V. Gr. Pop, Conspect asupra literaturei romane si literatilor ei de la inceput si pina astazi, II, 1876;
P.V. Hanes, Istoria literaturii romanesti, 1924;
C. Loghin, Istoria literaturii din Bucovina, 1775-l918, 1926;
N. Iorga, Ist. lit. cont., I;
G. Calinescu, Istoria;
S. Cioculescu, VI. Streinu, Istoria;
Al. Cioranescu, Literatura comparata, 1944;
I. Rotam, O istorie, I;
D. Mamica, Scriitori junimisti, 1971;
l.L.R., IR, 1973.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani