Dionisie Pippidi biografia

Dionisie Pippidi




Dionisie Pippidi opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PIPPIDI Dionisie M., se naste la 17 dec. 1905, Craiova - moare in 1992, Bucuresti.

Elenist si poetician.

Absolvent al Liceului „Carol I" din Craiova. Urmeaza cursurile Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti.

Specializat in istoria antica, colab. la volum colective si semneaza in Studii clasice. Revista clasica, Revista Fundatiilor Regale, Studii literare s.a. in cadrul preocuparilor de elenistica traduce arte poetice din arealul greco-roman. Comentariile, ample si riguroase, la Poetica lui Aristotel (1940) si antologia de Arte poetice (1970), volum Formarea ideilor literare in antichitate (1944) il impun drept cel mai de seama istoric roman al artelor poetice antice. Variatii pe teme clasice (1972) adauga dimensiunea critica si amplifica demersul, exemplar, al filologului aflat in orbita idealului clasic.

Cunoscind in profunzime teoriile din Antichitatea greco-romana, Dionisie Pippidi le restituie sub forma de traduceri si in comentarii erudite.

Filologul, elenistul si specialistul in istoria antica se intilnesc in procesul, anevoios, de adnotare si racordare a textelor clasice la sensibilitatea moderna. Poetica lui Aristotel (1940; ed. II, revizuita, 1965) este o editie critica greu de depasit prin studiul cvasimonografic al numeroaselor sintagme aristotelice, precum si prin contextualizarea Stagiritului in pagini de o mare densitate informationala si intertextuala. Aristotel si Aristofan, Aristotel si Tucidide sau Problema inspiratiei la Aristotel si Horatiu ramin exemplare ca si abordare istorico-fiiologica. in aceeasi ordine, a comentariului aplicat pe text, Formarea ideilor literare in antichitate (1944; ed. II, 1972) este mai mult decit „o prezentare succinta, pe cil posibil limpede si exacta, a formarii si raspindirii ideilor literare in Grecia si la Roma, de la origini pina in veacul I al erei noastre".

Delimitind trei perioade distincte in atitudinea celor vechi fata de literatura - etapa clasica (secolele V-IV i.Chr.), virsta elenistica (III-II i.Chr.) si perioada greco-romana (I i.Chr. - I d.Chr.) -autorul realizeaza o istorie sintetica a ideilor literare, cu ample interpretari din Aristofan, Platon, Aristotel, Filodem, Horatiu, Dionis din Halicamas, dar si cu exemplificari din poeticile perioadei elenistice, la care se adauga circumscrierea tratatului Despre sublim.

Volumul urmator, Variatii pe teme clasice (1981) largeste spectrul preocuparilor istoricului, dublat acum si de critic. infatisind „puncte de vedere personale si personal exprimate cu privire la subiectele cunoscute si de nenumarate ori tratate", paginile, considerate de autor ocazionale, rememoreaza din perspectiva modernitatii momente importante din literatura Antichitatii eline. Pledoaria pentru paternitatea lui Homer si pentru unitatea de esenta a Iliadei si Odiseii, interesul pentru lirica greaca arhaica, nasterea tragediei grecesti din cultul lui Dyonisos, locul lui Euripide in teatrul antic, disputele modeme privind katharsis-ul (Cu privire la „purificarea" tragica: Aristotel si abatele Bremond) sau raspunsul dat lui Paul Zarifopol in legatura cu raportul, tensionat adesea, dintre clasic si modern ilustreaza aceeasi atitudine fata de etalonul grecesc - „o admirabila lectie de autoeducare".

De altfel, in descendenta ilustrilor sai predecesori, Vasile Parvan si Augusto Rostagni, comentatorul lui Aristotel precizeaza, intr-un pro domo sui-generis, ca „nevoia unei apropieri rodnice de duhul literaturilor vechi imbraca astazi un indoit aspect: renuntare la conceptia statica prea multa vreme stapina in studiile antichitatii; aspiratie catre o conceptie istorica, cuprinzatoare si capabila de innoire, in cadrul careia operele preferintelor noastre sa aiba valoarea relativa a operelor literare ale timpurilor mai noi".

OPERA:
Aristotel, Poetica, studiu introductiv, trad. si comentarii de ~, Bucuresti, 1940 (ed. II, revizuita, 1965);
Formarea ideilor literare in antichitate. Bucuresti, 1944 (ed. II, 1972);
Fragmentele eleatilor. Xenofanes, Parmenides, Zenon, Melissos, in romaneste, cu un comentariu de ~, Bucuresti, 1947;
Arte poetice. Antichitatea, culegere ingrijita de ~, Bucuresti, 1970;
Variatii pe teme clasice. Bucuresti, 1981.


REFERINTE CRITICE:
I. Biberi, Orizonturi spirituale, 1968;
I. Ianosi, in Contemporanul, nr. 45, 1981;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 47, 1981;
Gh. Grigurcu. intre critici, 1983.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani