Domnita Petri biografia

Domnita Petri




Domnita Petri opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PETRI Domnita, se naste la 14 mai 1956, satul Nepos, comuna Feldru, judetul Bistrita-Nasaud.

Poeta.

Absolventa a Liceului „Liviu Re-breanu" din Bistrita (1975) si a Facultatii de Automatica a Institutului Politehnic din Bucuresti.

Debuteaza in volum colectiv Ascendenta, aparut la Bistrita in .

Apare si in brosurile 9 dimineti (Bistrita, 1975) si Spatii posibile (1979).

Este membra a cenaclului revista Amfiteatru. Colaboreaza cu versuri la Romania literara. Steaua, Tribuna, Convorbiri literare, Amfiteatru, Cronica, Familia, Limba si literatura, Luceafarul etc. Debut editorial in caseta Zece poeti tineri (1976) cu placheta Timpul sevei. Urmeaza: Eclipsa (1979), Celalalt (1985), Traversare marcata (1987). Premiul Editurii Junimea pe 1974; Premiul „Tinere condeie" pe 1975; Premiul Festivalului national de poezie „Nicolae Labis" pe 1975; Premiul .Amfiteatru" pe 1976.

Inca din Timpul sevei (1976), Domnita Petri isi defineste perspectiva lirica, acea inchidere / deschidere a puritatii vulnerate („inchisa-s toata, cum doara vintul / temnita-i siesi, la mine-n piept") cu o radacina infipta in ancestral („Si prea devreme, radacina de balada / bunicul meu vorbi deodata-n mine") si o instalare calma in miezul stihial al lumii („trupul ploii, trupul meu fierbinte").

Versurile sale de debut au prospetimea patinata si fragilitatea aspra a poeziei lui Labis, de pilda, dar si ceva din solemnitatea ardeleneasca, imnica a lui Ioan Alexandru.

Volumele ce vor urma (Eclipsa 1979; Celalalt 1985; Traversare marcata 1987), adincesc semnalmentele unei voci deja formate, nuantind embleme si accentuind constante identificabile inca de la debut.

Deschiderile livresti, incursiunile citadine nu vor atenua reminiscentele satului, ca matrice a fiintei, la cea care „s-a lumit". Teritoriile cucerite in gesticulatia aparent centrifuga devin tot atitea argumente ale unei miscari inverse, o necurmata, extrem de expresiva intoarcere spre centru. Are loc o lectura suprarealista a „arhetipurilor", poeta oficiind blinde ceremonialuri printre amintiri, vise, cosmaruri, sub semnul mereu reiteratei nostalgii a simplitatii. Metaforele socante, tributare oarecum modei poetice, nu-si pierd delicatetea. Timbrul de acuta modernitate al poeziei sale este secondat de un ecou duios, sentimental si „arhaic", strafulgerat de senzualitati panice, infiorate blagian

(„inmuguresti copilei la piept noi cornite
copila nu stie s-ascunda
melcii din sin ce caldura
in cenusia cochilie
rochia mica de stamba").


Complotul universal al scrisului dupa o dictare straina este zadarnicit de rezistenta - „cerneala si asteptare" - a unei poezii pentru care exodul si inradacinarea sint fete obligatorii ale sensibilitatii. Lungul „exercitiu al singuratatii" strapunge repetat „limba gelatinoasa a haosului" prin recursul programatic la inocenta, la „ciresii copilariei" („un copil care nu mai pleaca din mine"; „un copil umbla descult pe o creanga albastra de mar"). „Traversarea" (trupul „alunecind spre zgomotoasa parada a mortii") se petrece printre doua „nemiscari", cea „duioasa", a mortii, si cea „fecunda", a spaimei, poezia fiind miscarea insasi a viului si a seninatatii.

OPERA:
Timpul sevei, in Zece poeti tineri, Iasi, 1976;
Eclipsa, versuri. Bucuresti, 1979;
Celalalt, versuri. Bucuresti, 1985;
Traversare marcata, versuri. Bucuresti, 1987.


REFERINTE CRITICE:
N. Ciobanu, in Luceafarul, nr. 10, 1982;
L. Ulici, in Astra, nr. 12, 1984;
Al. Calinescu, in Cronica, nr. 44, 1985;
C. Tuchila, in Luceafarul, nr. 37, 1985;
R.G. Teposu, in Flacara, nr. 46, 1985;
E. Simion, in Romania literara, nr. 12, 1986;
Mariana Codrut, in Convorbiri literare, nr. 2, 1986;
R. C. Cristea, in Familia, nr. 9, 1986.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani