Ecaterina Pitis biografia

Ecaterina Pitis




Ecaterina Pitis opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PITIS Ecaterina, se naste la 1 dec. 1882, Brasov - moare in 14 ian. 1963, Brasov.

Poeta.

Fiica avocatului Nicolae Pitis si a Reveicai (n. Din). Absolventa a Scolii Medii de Contabilitate din Brasov. Pina la pensionare, functionara la diferite firme particulare din Brasov.

Participanta activa la viata cultural-literara brasoveana, Ecaterina Pitis a colaboat la Brasovul literar si artistic. Convorbiri literare'. Tara Birsei, Samanatorul (1905-l907), Luceafarul, Neamul romanesc literar, Ramuri. Gazeta Transilvaniei, Gindirea, Cete trei Crisuri, Ritmuri, Prometeu, Cosinzeana, Drum drept, Gind romanesc, Transilvania, Viata Romaneasca, Cuget clar, Nazuinta, Patria, la care detine rubrica „Icoane fugare".

Debut editorial cu volum de Poezii (1909).

Reprezentata modesta a poeziei transilvanene de la inceputul sec. XX.

Prin notele dominante ale unicului volum editat - Poezii (1909) - Ecaterina Pitis se situeaza in rindul numerosilor versificatori samanatoristi.

Elogiata, dar fara suficiente temeiuri, de critica literara a vremii, Ecaterina Pitis amalgameaza in creatia sa ecouri din Eminescu, Cosbuc, losif, Anghel, cultivind, in esenta, o poezie a aducerilor aminte, sentimentala si idilica. Reunind versuri de factura diferita (sonete, elegii, idile, pasteluri, romante, cintece -unele de influenta populara - gazeluri, dupa exemplul lui Cosbuc), volumul se caracterizeaza printr-un lirism duios, cu o pregnanta nota feminina. Romantica prin structura, Ecaterina Pitis este o elegiaca, retinuta insa, la care solitudinea, evaziunea in natura rustica, aspiratia spre o iubire tandra, sugerata discret, si mai ales frumusetile si lucrurile disparute, invocate cu duiosie si invaluite in rozul idilic (copilaria, bunica, satul, „casuta cu pridvor", „banca trista si-nvechita", nucul, teiul, zarzarii - semne ale unor vremi patriarhale), devin motive poetice caracteristice (Seara, Povesti, in zadar. Dor, Sonet, Cintec, Cit as da. Nucul).

Dar imagistica ramine impersonala, iar inventia verbala restrinsa, Ecaterina Pitis vehiculind obisnuit locurile comune ale samanatoristilor.

Nota proprie i-o confera sentimentul nostalgic, regretul si visarea care impregneaza intreaga materie poetica, indicind o anumita afinitate de atmosfera cu simbolismul.

OPERA:
Poezii, Bucuresti, 1909.


REFERINTE CRITICE: * *, Poeti de la Samanatorul, 1978.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani