Elena Stefoi biografia




Elena Stefoi opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

STEFOI ELENA
Pseudonimul literar al Elenei Sava Stefoi.
Poeta.
De asemenea, publicista, analist politic.

S-a nascut la 19 iulie 1954 in Boroaia (Suceava).

Este fiica lui Petria Stefoi si a Zincai Stefoi, tarani.

Dupa terminarea in 1973 a Liceului "Nicu Gane" din Falticeni, a absolvit in 1980 Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti.

In perioada studentiei frecventeaza "Cenaclul de Luni" condus de criticul si profesorul Nicolae Manolescu. Pina in 1989 a fost profesoara de filosofie si corectoare la revista "Contemporanul".

Dupa 1989 a fost secretar de redactie la revista "Contrapunct", redactor-sef la revista "Dilema", sefa de cabinet a ministrului roman de Externe (in perioada ministeriatului lui Andrei Plesu), expert la "Fundatia Culturala Romana" si consul al Romaniei la Montreal.

Debuteaza publicistic in 1976 in revista "Tribuna" din Cluj cu poezie. Debutul editorial are loc in 1983 cu volumul de poezie Linia de plutire aparut la Editura Cartea Romaneasca din Bucuresti.

Colaboreaza cu poezie si, dupa 1989, analize politice si articole diverse la revistele: "Amfiteatru", "Tribuna", "Romania literara", "Luceafarul", "Convorbiri literare", "Contrapunct", "22", "Dilema" s.a.

Dupa debut, publica volumele de poezie: Repetitie zilnica (Ed. Eminescu, 1985); Schite si povestiri (Ed. Cartea Romaneasca, 1989); Citeva amanunte (Ed. Albatros, 1990); Alinierea la start (Ed. Cartea Romaneasca, 1996) si un volum-interviu cu senatorul UDMR Gyorgy Frunda: Drept minoritar, spaime nationale (Ed. Kriterion, 1997).
Este prezenta cu grupaje de versuri in antologii de poezie aparute in strainatate: Antologia Poezii Rumunskiej (Panstwowy Institut Wydawniczy, Warszawa, 1989), Child of Europe (Penguin Books, London, 1990), Young Poets of a New Romania (Forest Books, London & Boston, 1991), An Anthology of Romanian Woman Poets (Columbia University Press, New York, 1994), Gefahrliche Serpentinen, Rum an isc ne Lyrik der Gegenwart (Druckhaus, Germania, 1997; traducere in limba germana de Dieter Schlesak), Das Buch der Rander Lyrik (Wieserverlag Klaggenfurt -Salzburg, 1995).

Este detinatoarea premiului pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Romania (1985) si a premiului Asociatiei Jurnalistilor de Limba Maghiara (1997). In perioada septembrie - octombrie 1990 a beneficiat de o bursa la Paris oferita de "Fondation pour une Entraide Intelectuelle Europeenne".

A participat la intilniri si colocvii internationale pe teme literare si social-politice la Bonn (1991), Stockholm (1992), Zurich (1992), Chicago (1993), Paris (1993), Luxemburg (1994), Berlin (1995), Frankfurt (1998), Leipzig (1998), New York (1999) etc.

Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania si a Uniunii Internationale a Jurnalistilor de Limba Franceza.
In prezent autoarea este angajata a Ministerului Afacerilor Externe. Asupra volumelor autoarei au formulat opinii critice: Mihai Dinu Gheorghiu ("Cronica", nr. 9/1984); Stefan Aug. Doinas ("Romania literara", nr. 2/1985); Marin Mincu - Frica de poem (in volum Eseu despre textul poetic, II, Ed. Cartea Romaneasca, 1986); Marian Papahagi ("Tribuna", nr. 14/1987); Mircea Mihaies ("Orizont", nr. 24/1989); Eugen Simion (in volum Scriitori romani de azi, IV, Ed. Cartea Romaneasca, 1989); Nicolae Manolescu ("Romania literara", nr. 37/1990); Florin Manolescu ("Luceafarul", nr. 29/1990); Ion Bogdan Lefter - Carti la "Contrapunct" ("Contrapunct", nr. 40/1990); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993) s.a.

Referinte critice:


"Nu este lipsita de patos si culoare aceasta poezie ce respinge tonul inalt al artei si nu vrea sa respire dupa regulile prozodiei. Culoarea vine din aglomerarea versurilor cenusii, patosul din repetitia propozitiilor categorice, negatoa»e. Bacovia ar putea fi un model indepartat. Peste el au trecut insa alte experiente lirice si din poemul corespondentelor si al nevrozei simboliste au disparut extazele, frumusetea uritului, muzicalitatea A ramas doar sentimentul incomunicarii si al vidului existential, exprimat intr-un vers noduros, sincer pina la agresivitate, fara mistificatie literara."
(Eugen Simion, in voi. Scriitori romani de azi, IV,
Ed. Cartea Romaneasca, 1989)

"diferenta de scriitura si nu numai, de la debutul Mariei Banus pina la debutul Elenei Stefoi pare incomensurabila. Constiinta adamica a fost total inlocuita cu o acuta constiinta textuala; a culege «singele intre doua fraze din ce in ce mai absurde» este un act de optiune textualista indirjita, caci nu se mai poate izola realul de text. Relieful alveolar al acestui discurs visceral, in masura in care mai tradeaza unele marci ale feminitatii, devine dezolant prin lipsa oricarei bucurii: intre textuarea carnii si descarnarea textului suiera un virtej anihilator."
(Marin Mincu, in voi. Eseu despre textul poetic, II,
Ed. Cartea Romaneasca, 1986)

"poezia vrea, la debut, sa fie «frumoasa» si se supraincarca de tropi de un anumit tip, cliseizat in anii '80 () De-a lungul urmatoarelor carti, versurile se «curata» in buna masura de atare stilistica dezavantajoasa, devin mai spontane, mai «autentice» (se si fring mai nerabdatoare, lasind pe fiecare rind mai putine cuvinte decit in Linia de plutire), fara ca asta sa insemne ca se si «limpezesc». Dimpotriva, pe masura ce cliseele imagistice se retrag, poezia Elenei Stefoi se transforma intr-un discurs incrincenat, inundat de obsesii «negre». Mai putin «eleganta», mai tulbure si totodata mai cruda, scriitura cistiga spectaculos in tensiune. Cartea recenta [Citeva amanunte] impinge aceasta forma de confesiune foarte departe, catre un dicteu sumbru, cinic, uneori chiar masochist"
(Ion Bogdan Lefter, "Contrapunct", nr. 40/1990)

"Versurile Elenei Stefoi par a fi emanatia unei iritari adinci, a unei incrincenari mocnite, oricum a unei secretii umorale in care se intrevad semnele unei atitudini rebele. Furia lirica are bataie lunga, desi expresia ei este tradusa prin resemnari calme, de o indirjire potolita. Din aceasta pricina, discursul poetic are o complicatie premeditata, cu intortochieri studiate ale imaginarului, cu treceri surprinzatoare dintr-un regim intr-altul. Ultimele doua cicluri din Linia de plutire () dau la iveala o superba agresivitate a inteligentei, in care poeta localizeaza razvratirea impotriva convenientelor, a trairii amenintate de platitudine. Elena Stefoi proslaveste starea de risc in versuri taioase si conclusive, cautind mereu gestul provocator, inconfortabil." (Radu G. Teposu, in voi. Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993)










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani