Elena Vacarescu biografia




Elena Vacarescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

VACARESCU Elena, se naste la 3 oct. 1864, Bucuresti - moare in 17 febr. 1947, Paris.

Poeta.

Ultima reprezentanta a dinastiei literare a Vacarestilor.

Fiica lui Ioan Vacarescu, ministru plenipotentiar, si a Eufrosinei (n. Falcoianu), descendenta a unei vechi familii boieresti muntene. Educatia inceputa la Vacaresti e desavirsita, dupa 1879, la Paris unde audiaza cursurile la SoTbona. Prin Sully Prudhomme dobindeste cunostinte de arta poetica si acreditare in saloanele literare ale epocii.

Debuteaza cu placheta Chants d!Aurore (1886), premiata, ca si Rapsodul Dimbovitei (1892), de Acad. Franceza.

Publica Nuits d'Orient. Folk-lore roumain (1907) si romanele Amor vinci! (1909), Le Sortilige (1911), La Dormeuse eveillee (1914). Prietenii durabile cu Maurice Barres, Anatole France, Francis Jammes, Marcel Proust s. a.

Colaboreaza la Revue des deux mondes, Figaro, The Contemporary Review, Convorbiri literare s. a. Conferentiara cu renume european, se numara printre intemeietorii faimoasei tribune L'Universite des Annales (1906), iar la Bucuresti a Cercului Analelor (1913).

Activitate neintrerupta ca delegata a Romaniei la Liga Natiunilor (1920-l940). Prima femeie primita in Acad. Romana (1925). Cavaler al Legiunii de onoare (1927). Fondatoare a Comitetului International pentru Difuzarea Artelor si Literelor prin Cinematograf (1930). Misiuni diplomatice, conferinte, comitete si jurii literare internationale, prezenta publicistica, prestigioase colab. literare traseaza conturai personalitatii marcante a ambasadoarei romane", lasind in umbra imaginea poetei si scriitoarei de limba franceza.


Apartenenta la familia celebra prin generozitatea elanului patriotic si carturaresc, sensibilitatea la „oscilatiile seismice ale ceasului in care traia", disponibilitatea manifestata fata de numeroase experiente artistice, amicitiile literare ilustre contribuie decisiv la precizarea unui profil scriitoricesc orientat in directie traditionalista, cu pregnante caractere romantice si anumite afinitati cu simbolismul. Reprezentind partea cea mai importanta si rezistenta in ansamblul operei autoarei ce „jurase credinta cadentelor ereditare", creatia poetica insumeaza opt volume de versuri tiparite: meditatii romantice pe tema vietii, dragostei si mortii, cu ecouri din Eminescu si Hugo (Chants d’Aurore); poeme in care sint preluate si adaptate cintece populare romanesti, bocete, doine de dor si de haiducie, descintece, vechi balade, transpuse intr-o formula prozodica noua, de vers liber, unde motivele culese sint prelucrate pentru a exprima sensuri si simboluri profunde (Rapsodul Dimbovitei)', erotica in maniera petrarchista, evocari de natura (codru, mare, tablou de viata patriarhala cu indeletniciri rustice si traditii folclorice) cu accente de bucolica virgiliana. Sectorul de proza e reprezentat de romanul epistolar Amor vincit (1909), confesiune ce aminteste prin factura lirica si subtilitatea psihologica „delicatele fictiuni" ale Doamnei La Fayette; de Vraja (1911), roman descinzind in lumea fabulosului si mitului popular romanesc, impletire de patima si magie neagra amintind nuvelele lui Gala Galaction .

Memorialistica (Memorial sur le mode mineur, 2946 si Le roman de ma vie, inceput in 1942, ramas neincheiat) documenteaza in legatura cu anii copilariei, Bucurestii de altadata, Parisul de dupa 1880, cu saloanele literare ale timpului. Interes cu mult mai mare prezinta amintirile literare ale autoarei care i-a cunoscut personal pe: Hugo, Alecsandri , Eminescu', Leconte de Lisle, Sully Prudhomme, Caragiale , Macedonski , Anna Brancoveanu de Noailles , Proust, Anatole France, Paul Valery, d’Annunzio, Unamuno, Tagore. in domeniul teatrului (dramele Stana, 1904, Pe urma dragostei, 1905 si libretul de opera Le Cobzar, 1912) incercarile autoarei sint modeste, lipsite de consistenta.

OPERA:
Chants d'Aurore, Paris, 1886;
Le Rhapsade de la Dambovitza, Bucarest, 1892;
L'Ame sereine, Paris, 1896;
Lueurs el Flammes, Paris, 1903;
Kings and Queens I have known, London and New York, 1904;
Pe urma dragostei. Bucuresti, 1905;
Chants du Cobzar, Paris, 1905;
Nuits d'Orient. Folk-lore roumain, Paris, 1907;
The Queens friend, London, 1907;
Le Jardin passione, Paris, 1908;
Amor vincit, roman. Paris, 1909;
Le Sortilege, roman. Paris, 1911;
Le Cobzar, Paris, 1912 (in colab. cu P. Milliet);
La Dormeuse eveillee. Paris, 1914;
Vraja, Bucuresti, 1922;
~ si Contesa de Noailles, Miresme de departe, in versuri romanesti de A. Pop Martian si St. Balcesti, Bucuresti, 1926;
Dans l'or du soir. Paris, 1927;
Projections colorees, Paris, 1928;
Memorial sur le mode mineur. Paris, 2946;
~ si Anna de Noailles, Versuri, in romaneste de D. Botez si L. Iliescu, cuvint inainte de Zoe Dumitrescu-Busulenga, Bucuresti, 1971;
Scrieri alese, ed. ingrijita, pref., note si bibliografie de . Stavams, Bucuresti, 1975;
Tara mea, culegere de versuri patriotice, pref. si note de Sevastia Balasescu, Bucuresti, 1977;
Memorii, selectie si trad. de Aneta Stavams, pref. si note de I. Stavams, Cluj-Napoca, 1989.


REFERiNTE CRITICE: B. P. Hasdeu, in Revista noua, nr. 5, 1889; N. Iorga, in Samanatorul, nr. 27, 1903; St. Falcoianu, in Adevarul, 27 ian., 1904; A. D. Xenopol, in Romanul literar, nr. 40, 1905; N. Aposto-lescu, L'Influence des Romantiques francais sur la Poesie roumaine, 1909; N. Iorga, in Ramuri, nr. 7-8, 1925; idem, in Universul literar, nr. 26, 1925; V. Munteanu, in Gindirea, nr. 6-8, 1926; idem, in Universul literar, nr. 10, 1928; Camil Petrescu, in Universul literar, nr. 10, 1928; Hommage a Helene Vacaresco, 1937; G. Calinescu, Istoria-, P. Comamescu, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 4, 1947; Michaela Catargi, Paris, astazi si miine, 1947; G. Cuibus, in Familia, nr. 12, 1966; Aug. Z. N. Pop, in Romania literara, nr. 44, 1968; C. Turcu, in Revue roumaine d'Histoire, tom VII, 1968; Sarina Cassvan, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1972; Cella Delavrancea, in Luceafarul, nr. 6, 1973; I. Stavarus, Elena Vacarescu, 1974; M. Zaciu, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1975; I. Stavams, in Manuscriptum, nr. 3, 1977; S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 11, 12, 30, 1977; Gabriela Dumitrescu, in Manuscriptum, nr. l-2, 1983; A. Gurghianu, in Steaua, nr. 6, 1987; Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viata, 1987.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani