Emanuil Grigorovitza biografia

Emanuil Grigorovitza




Emanuil Grigorovitza opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GRIGOROVITZA Emanuil, se naste la 15 febr. 1857, Radauti - moare in 6 dec. 1915, Bucuresti.
Prozator si filolog.

Studii primare la Radauti si secundare la Cernauti; Facultatea de Filologie, sectia germana si franceza, inceputa la Univ. din Cernauti (1877-l878) si terminata la Univ. din Iasi, unde audiaza cursurile lui A. D. Xenopol.

Doctor in filosofie magna cum laude al Univ. din Berna, unde se specializeaza si in slavistica. Urmeaza cursuri la Univ. din Berlin (1898-l901), sustinind al doilea doctorat (1901).

Isi incepe cariera de prof. in Silezia, se muta in Bucovina, stabilindu-se in 1878 in Romania. Este prof. la Scoala Companiei Cailor Ferate la Pascani, la Liceul National din Iasi (1888), la Liceul ,.Sf. Sava" din Bucuresti (1888-l890), la Scoala de Razboi din Bucuresti (1890-l899), la Scoala Normala si la Seminarul particular „Nifon" (1893), la Liceul „Gh. Lazar" .si la Scoala de Infanterie (1903-l904). Numi! conf. univ. la Iasi (1907), refuza, preferind sa ramina in Capitala. Pentru activitatea depusa pe teren scolar si publicistic va fi decorat cu Medalia Bene merenti, cu Ordinul „Sf. Stanislav" (rusesc), Ordinul „Sf. Sava" (sirb) si cu medalia „Avintul Tarii".

A colaborat la Conservatorul, Junimea literara, Luceafarul, Flacara, Vatra etc. Pe linga activitatea de scriitor, apreciata in cercul Junimii (De la hotare, 1905; Povestiri razlete, 1905; Schitul Cerebu-cului, 1908; Piatra Muierii, 1911; Cum a fost odata, 1911; Povestiri din Bucovina, 1912; Duduia Pulcheria, 1922; Cucoana Raluca, 1924), Emanuil Grigorovitza publica manuale scolare (Intiia carte de lectura germana, 1894), studii filologice docte privind sintaxa si etimologia limbii germane sau prezenta elementului romanesc in graiurile sasesti din Ardeal, ca si un important dictionar german-roman.

Impresioneaza de a-semenea datele adunate sub titlul Romanii in monumentele literare germane medievale (1901). in domeniul lexicografic a mai realizat un Dictionar rus-roman (1894) si un Dictionar roman-rus (1901), un Lexicon de campanie roman-rus-bulgar-german (1896) ca si un Dictionar geografic cd Bucovinei (1908). Importante contributii a lasat in domeniul germanisticii: Studii germaniste (1900; 1905), studii despre geneza si analiza unor opere ale lui Brentano (Kritik und Quellen untersuchung z.u Clemens Brentanos Drama „Die Grundung der Stadt Prag", 1901), Kleist (Das Erd-mannsdorfersche Manuskript zu Kleist Drama Prinz von Homburg, 1900). Goethe (Faust, 1903; Suferintele tinarului Werther, 1903), despre Schiller (Curentele principale la Schil-ler, 1905), cunoasterea lui Eminescu de catre cititorii germani. Initiind si conducind Ruma-nische Revue, el a publicat aici traduce din lirica lui Eminescu. fapt care-l asaza in rindul celor mai de seama popularizatori ai poetului peste hotare.

Activitatea literara a lui Emanuil Grigorovitza este deosebit de bogata si bine apreciata in epoca, atragind atentia in special Schitul Cerebucului (1908) si Piatra Muierii (1911), scrieri de reconstituire documentara a unor episoade palpitante pastrate in memoria populara sau in traditii, domeniu in care poate fi comparat cu N. Gane. Subiectele schitelor si povestirilor nu sint neaparat senzationale, darimpresioneaza prin varietatea tipurilor (evrei, dezertori, ostasi, boiernasi de provincie, boierese trecute etc). tratate cu o indulgenta sfatoasa, care anticipeaza samanatorismul. Insistenta pe portretistica sociala este vizibila mai ales in povestiri ca Lelea Ca-taneasa, Jupinul Toiba, Cucoana Raluca din volumul Cucoana Raluca (1924) sau din A-mintiri si schite (1912) (Smil Mere-murate, caprarul Bicu sau „dezertorul"), care aduc in scena o lume pitoreasca si pestrita, de sfirsit de veac, in care umilitii si obiditii sortii ies in prim-plan. Nu sint eludate nici conflictele sociale (Piinea de toate zilele. Uitat de moarte. Pacate ispasite. Dragoste in pripa), interesante si ca atmosfera, si ca mod sadovenian de rezolvare a conflictelor.

OPERA:
Curs complet de germana pentru scoalele secundare romanesti, in 4 parti. Cernauti, 1891;
Beitrage zum Studium der Frage des Beienander-wirkens von Mytus und Geschichte in der Volkspoe-sie.Leipzig, 1892;
Autori germani. Lectura speciala. Bucuresti, 1894;
Etimologia si sintaxa limbii germane in limitele trebuintelor cursurilor secundare. Bucuresti, 1894;
intiia carte de lectura germana. Bucuresti, 1894;
Dictionar rus-roman, Bucuresti, 1894;
Lexicon de campanie roman-rus-bulgar-ger-man. Bucuresti, 1896;
Russko-rumunsky slovar Bucuresti, 1896;
Das Erdmannsddrfersche Manus-kript z.u Kleist Drama Prinz von Homburg, Berlin, 1900;
Chipuri si graiuri din Bucovina, Berlin, 1900;
Studii germaniste. Dialectul asa-numit sasesc al germanilor din Transilvania si elementele romane cuprinse in el, Bucuresti, 1900;
Rumanisclie. Elemente und Einflusse in der Sprache derSieben-biirger Deutschen, Heidelberg, 1901;
Romanii in monumentele literare germane medievale. Bucuresti, 1901;
Grave Fritzvon Zolre der Oettinger als Heldengestelt in mittelalteiiichen, Leipzig, 1901;
Libussa in der deutschen Literatul: Berlin, 1901;
Kritik und Quellenuntersuchung zu Clemens Bren-tanos Drama „Die Grundung der Stadt Prag", Berlin, 1901;
Manual german pentru clasa a Vi-a, Bucuresti, 1902;
Faust. Studii la geneza, dezvoltarea si analiza critica a operei lui Goethe, Bucuresti, 1903;
Suferintele tinarului Werther. Reflexiuni la romanul lui Goethe, Bucuresti, 1903;
Curentele principale la Schiller, Bucuresti, 1905;
Studii germaniste. Bucuresti, 1905;
Chipuri si graiuri din Bucovina, Bucuresti. 1905;
De la hotare. Bucuresti, 1905;
Povestiri razlete. Bucuresti, 1905;
Dictionarul geografic al Bucovinei, Bucuresti, 1908;
Schitul Cerebucului. Povestiri din trecutul Moldovei, Bucuresti, 1908;
Povesti razlete. Bucuresti, 1908;
Piatra Muierii. Povestiri din trecutul Bucovinei, Arad, l9l11;
Cumafostodata. Schite din Bucovina, Bucuresti, 1911;
Din cartea vitejiei. Regimentul de Infanterie 41 din Bucovina, Bucuresti, 1911;
Cum a fost odata. Schite din Bucuresti, Bucuresti, 1911;
Amintiri si Schite, Bucuresti, 1912;
Povestiri din Bucovina, Bucuresti, 1912;
Calauza militarului roman dincolo de hotarele tarii. Bucuresti, 1913;
Duduia Pulcheria. Amintiri din Tara Fagilor, Bucuresti, 1922;
Cucoana Raluca. Chipuri si graiuri din Bucovina, Bucuresti, . Traduceri: M. Emines-cu, Deutsche Ubertragungen aus den auserlesene-ren Dichtungen des verstorbenen rumanischen Poeten Eminescu, Bucuresti, 1892 (ed. II, 1901).


REFERINTE CRITICE:
D. Rosetti, Dictionarul contimpuranilor. Bucuresti, 1897;
P. Octavian, in Arhiva, nr. 4, 1905;
I. Arburescu, in Junimea literara, nr. 10, 1905;
I. Nadejde, in Adevarul, 5 iul. 1911;
C. Loghin, Antologia scrisului bucovinean pina la Unire, II, 1938;
G. Calinescu, Istoria ;
E. Beck, in Der Sudostensche, nr. 14, 1963;
M. Grigorovitza, in Anuarul Muzeului judetean Suceava, X, 1983.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani