Enea Hodos biografia

Enea Hodos




Enea Hodos opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

HODOS Enea, se naste la 31 dec. 1858, Rosia Montana - moare in 25 iul. 1945, Sibiu.
Prozator si folclorist.

Fiul lui Iosif Hodos si al Anei (n. Balint). Frate cu Ion Gorun si cu Nerva Hodos.

Studii primare si secundare la Rosia Montana, Baia de Cris, Brad, Brasov si Blaj; studii superioare de medicina, neterminate, la Viena, de litere si filosofie la Viena si Pesta.

Invatator la Scoala Civila de Fete a Astrei din Sibiu si membru al gruparii tribuniste (1886-l888). Prof. de limba romana, 1b. maghiara si istorie la Institutul Pedagogic din Caransebes. Pensionat, se pare fortat, in 1905, intra in redactia Telegrafului roman, unde lucreaza, cu o temporara reluare a activitatii didactice, la Sighet (1919-l920), pina la moarte.

Membru corespondent al Acad. (1904). A debutat in revista manuscrisa Filomela din Blaj, in . A colaborat la Amicul familiei. Aurora romana din Cernauti, Convorbiri literare, Familia, Foaia ilustrata, Foaia diecezana, Luceafarul, Tribuna etc. Autor al unui volum de Schite umoristice [1897].

Scriitorul s-a format sub influenta prozatorilor junimisti, dar si la scoala realismului european, indeosebi cel rus, fiind indragostit de Turghe-niev, din care a dat mai multe traduceri, unele dupa textul original. Opera sa literara, cuprinsa in volumul Schite umoristice [1897], consta in scurte proze realiste, adevarate „copii de pe natura" inspiratedin viata micii burghezii. Personajele sint ridiculizate cu indulgenta ori, mai frecvent, satirizate, urmarindu-se un efect moralizator. II. schiteaza, cu mai mult sau mai putin succes, o sotie tiranica, slujitori ai altarului acaparati de interese lumesti, gazetari demagogi si semidocti etc.

La nivel stilistic, se pot detecta unele reminiscente din I. L. Caragiale. cum ar fi vorbirea digresiva si incoerenta a unui candidat la insuratoare (Un pas hotarit) ori parodierea limbajului gazetaresc (Bobocii na(iunii). Uneori scriitorul patrunde mai adinc in sufletul personajelor si transcrie intr-un registru grav dramele oamenilor simpli (Batrina). Autor de basme, II. realizeaza o prelucrare a materialului folcloric, cu intentionalitate artistica. Compozitia sigura, limbajul ingrijit, tablourile de viata rurala, plasticitatea unor portrete, vioiciunea dialogului duc la ci-teva realizari ce se retin: Sarila, Mezila si Zorita, Limba pasareasca etc. Activitatea de folclorist a lui Enea Hodos imbraca doua aspecte principale: de culegere si de editare a unui material folcloric bogat si variat, indeosebi din Banat cu respectarea normelor stiintifice, dar si a criteriului estetic - si de interpretare a folclorului si de indrumare a activitatii folcloristice, prin studii, articole, recenzii.

Dintre operele didactice, merita a fi semnalat Manual de istoria literaturii romane (1893), reeditat de mai multe ori, in care isi gasesc o prezentare reiati v obiectivasi echilibrata cei mai importanti scriitori din toate epocile noastre literare. Colectia „Biblioteca noastra", pe care a condus-o, a-junsa la aproape o suta de numere, a contribuit la popularizarea, in Ardeal, a operei lui Alec-sandri. Gr. Alexandrescu, Cosbuc, Creanga. Barbu Delavrancea. Eminescu. Odobescu s.a. Unora dintre acestia le consacra medalioane in presa, strinse in volumul Literatura zilei (1941). Pentru a veni in ajutorul istoricilor si al istoricilor culturii si literaturii. Enea Hodos publica Scrisori (1940) din arhiva familiei si evoca figuri de luptatori pentru cauza nationala (Si-meon Balint, 1913).

Din nevoia slujirii idealului unitatii nationale izvorasc preocuparile sale lingvistice (ortografice, dialectologice, lexicografice), cea mai importanta concretizindu-se in publicarea unui Mic dictionar „pentru scoale si particulari" [1929].

OPERA:
Poezii poporale din Banal, I, Caransebes, 1892;
II Balade, Sibiu, 1906;
III Desctntece, Sibiu, 1912: Manual de istoria literaturii romane, Caransebes, 1893;
Cintececatanesti, Caransebes, [1894];
Schije umoristice. Caransebes, [1897];
Cintece banatene. Caransebes, 1898;
Convorbiri pedagogice alese si prelucrate de ~, Caransebes, [1898];
Literatura poporala aleasa din diferite colecnuni, Caransebes, [1901];
Simeon Balint. Viata si luptele lui in Muntii Apuseni ai Ardealului la 1848-49, Bucuresti, .1913;
Frunzulite din razboi. Versuri din Ardeal si Bucovina adunate si alese de ~, Sibiu, [1918];
Frumoasa din nor si alte povesti, Oravita, 1927;
Mic dictionar. Cuprinde peste 15 mii de neologisme, cuvinte straine, unele provincialisme, arhaisme s.a.. Sibiu, [1929];
Scrisori, Sibiu. [1940];
O viata de lupta, suferinta si nadejde, Sibiu. [1941];
Literatura zilei. Articole diverse, Sibiu, [1941];
Cercetari. Cu privire la trecutul scoalelor confesionale ortodoxe romane din Ardeal, Sibiu, 1944;
Din corespondenta lui Simeon Bantutiu si a contemporanilor sai. Sibiu, . Traduceri: I. Turgheniev, Clara Milici. Novela, Sibiu, 1890;
idem. Ceasul. Povestirea unui batrin. Sibiu, 1909.


REFERINTE CRITICE:
I. Breazu, Povestitori ardeleni si banateni pina la Unire, 1937;
O. Barlea, Istoria folcloristicii romanesti, 1974;
V. Florea, Folcloristul Enea Hodos, teza de doctorat, 1974.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani