Eufrosin Poteca biografia

Eufrosin Poteca




Eufrosin Poteca opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

POTECA Eufrosin (prenumele la nastere: Radu), se naste la cea 1785, Nucsoara, judetul Prahova - moare in 10 dec. 1858, Gura Motrului, judetul Mehedinti. Traducator.

Fiu de tarani.

Fost elev al Acad. grecesti din Bucuresti, intre 1812 si 1816, retinui prof. la aceeasi institutie, de unde pleaca in 1818 la Scoala lui Lazar, ca prof. de geografie si religie.

Trimis la Pisa si apoi la Paris. in 1820, impreuna cu S. Marcovici si altii, ca bursier al Eforiei. Profesor de filosofic la colegiul „Sf. Sava" intre 1825 si .

Displacind prin caracterul intransigent si direct al moralitatilor sale, e indepartai din capitala si numit egumen la manastirea Moiru din judetul Mehedinti, in sept. 1832.

Eufrosin Poteca , „profesorul filosollii, ale carui osirdii ne dau foarte bune nadejdi" (cum zice Dinicti Golescu), a avut o influenta remarcabila in epoca prin ctivintarile cu continut moral pe care Ie-a tinui in fata notabilitatilor, inclusiv a domnului, cu ocazia serbarilor scolare sau religioase, unele adunate in volumul Cuvinte panighirice si maralnice, din . Desfasurata intr-o perioada relativ resirinsa, dar marcata de importante modificari in mentalitate si societate, retorica sa, mladiata intr-o pledoarie aproape romantica, are un indiscutabil tel iluminist; predica dedicata edificarii unei socielati siruciurate pe principii elice atinge zonele moderne ale sensibilitatii prin apeluri de tip poetic, confesiuni, conversii lirice, producand in general texte literare in traditia oratoriei religioase din secolele precedenie, dar cu accent pe amionia lumii, originea naturala a moralei, religiei si convietuirii in societate („cele moralnice sa aseamana cu cele naturalnice"), frumusetea peisajului. Difuzarea acestor texte coincide cu tendinte similare manifestate in publicistica vremii, preludind aparitia poemului in proza, instaurarea unui stil liric descriptiv, frecvente raportari la natura etc. Dincolo de imaginea oratorului si a moralistului, care a impresionat epoca si i-a atras mari neplaceri din pricina dirzeniei cu care osindea luxul, coruptia si nedreptatea („indemnam foarte pre D. Ghica Vv. si pre boieri spre iertarea robilor, spre asazarea unii legi drepte si spre o reformatie frumoasa si folositoare in patria noastra un acest fel de cuvint putin de nu-mi primejdui atuncea viata"),

Eufrosin Poteca a fost un adevarat suflet sensibil si autobiografia lui (doua fragmente, relatind ' anii 1828-l829 si 1848-l850), publicata tirziu, contureaza profilul unui intelectual solicitat de trairi diverse pe care le confeseaza cu stingacia, dar si cu farmecul naivitatii: „o boala sufleteasca in carea de multe ori am cazut boala dragostii fetelor", „aceasta boala a amorului, acest foc tainic", cabalele calugarilor impotriva sa si a predicilor sale inspirate de duhul luminilor („zicind ca eu am semanat ateism pentru ca, in Cuvintul de la Pasti, ziceam pre Hristos soare moralnic, soarele dreptatii"), revolutia de la 1848 de care se tine departe, dar n-o condamna („in trei luni de zile, acest guvern revolutionar au tinut in Valahia autoritatea si n-au facut nici un rau"), sicanele si persecutiile care ii amarasc batrinetea etc. Nu numai sub aspect etic, dar si ideologic si stilistic, Eufrosin Poteca continua o traditie europeana a ginditorilor si directorilor de constiinta, inceputa in a doua jumatate a secolului al XVIII-Iea cu Petru Maior in Ardeal si cu Chesarie Rimniceanu in Tara Romaneasca si pregateste aparitia valului romantic si revolutionar de dupa 1830.

OPERA:
Cuvinte panighirice si moralnice. Bucuresti. 1826;
Manual de catihis religios si moral. Buzau, 1839;
Predici si cuvintari, studiu introductiv si note de arhim. Veniamin Miele, Rimnicul Vilcea, . Traduceri: D. Darvari, Mai nainte gatire spre cunostinta de Dumnezeu, Buda, 1818;
J.Th. Hei'nec'cius, Filosofia cuvfntultii si a naravurilor, Buda, 1829;
Claude Fleury, Obiceiurile israilitenilor si ale crestinilor. Bucuresti, 1845;
J.B. Massillon, Mic post ori Cuvinte alese. Bucuresti, 1846;
Bossuet, Vorbire asupra istoriei universale. Bucuresti, 1853.


REFERINTE CRITICE:
G. Dem. Teodorescu, Vieata si operile lui Eufrosin Poteca, Bucuresti, 1883;
L Bianu, in Revista noua, nr. 11, 1888;
I. Virtosu, in Biserica Ortodoxa Romana, nr. 7-l0, 1937;
C. Radulescu-Motru, Din autobiografia lui E uf ros in Poteca, 1943;
I. Virtosu, in Revista de istorie bisericeasca, nr. 2, 1943;
A. Marino, in latul literar, nr. 4, 1965;
Alex. Stanciulescu-Birda, in Biserica Ortodoxa Romana, nr. 5-6, 1981;
idem, in Mehedinti. Cultura si civilizatie, 1982.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani