Eugen Dorcescu biografia

Eugen Dorcescu




Eugen Dorcescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DORCESCU Eugen (pseudonimul lui Eugen Berca), se naste la 18 martie 1942, Tirgu Jiu.
Poet si critic literar.

Fiul lui Eugen Berca si al Alexandrei (n. Dorcescu), invatatori. Studii medii in orasul natal si la Liceul „Fratii Buzesti" din Craiova (absolvit in 1961); licentiat al Facultatii de Filologie, sectia limba si literatura romana, a Universitatea din Timisoara (1966).

Doctor in filologie, cu teza Structura metaforei in poezia romana mo-derna(1915). Cercetator la Univ. din Timisoara; redactor (din 1985) si redactor-sef (1986-l989) al Editurii Facla.

Debuteaza cu proza in ziarul Viitorul am Turnu Severin (1969) si cu versuri in revista Luceafarul (1970).

Colaboreaza la Viata Romaneasca, Familia, Amfiteatru, Steaua, Orizontale.

A publicat volum de versuri Pax magna (1972), Desen in galben (1978), Arhitectura visului (1982) si Culegatorul de alge (1985), carti pentru copii (Dodoaca si Biciusca, 1986; Castelul de calcar, 1988; Casuta fermecata, 1989), precum si volum de teorie si critica literara Metafora poetica (1975) si Embleme ale realitatii (1978).

A ingrijit, in colaborare o editie critica a Gramaticii romanesti a lui Diaconovici-Loga (1973), a colaborat la Noul atlas lingvistic pe regiuni (1980) si la Dictionar de epitete al limbii romane (1985). Premiul Asoc. Scriitori lor din Timisoara (1982).

Poezia lui Eugen Dorcescu nu ilustreaza o identitate lirica inconfundabila, ci mai degraba un moment al stabilizarii liricii noastre la inceputul deceniului al optulea. Atit volumul de debut (Pax magna, 1972), cit si urmatoarele (Desen in galben, 1978; Arhitectura visului, 1982; Culegatorul de alge, 1985) sint ilustrative pentru procesul de ardere impersonal-epigonica a combustiilor poetice ale acestui deceniu. Dincolo de evolutia personalitatilor lirice, cel mai caracteristic fenomen al evolutiei poeziei pare a fi o anume stabilizare a unui stil multiepigo-nic, impersonal in cele din urma, prin asimilarea constienta a unei bune retorici poetice. Apar multe carti de poezie strict onorabila, exercitii de indeminare lirica: este ceea ce se intimpla si cu lirica lui Eugen Dorcescu:

„Iar masurind cu glasul unde curg
Atitea fluvii albe de lumina
in ceasu-mpleticitului amurg
M-au parasit toti pomii din gradina";

„Cita vreme bate acelasi glas
Ca o frunza vie in timpane,
Doamne, inca limpede-am ramas
Sub privirea arsa de icoane".


Metafora poetica (1975), la origine teza de doctorat, este un studiu critic teoretizam, ce tinde la abstractizarea excesiva a discursului. Preocupindu-se de lamurirea structurilor formale ale metaforei poetice, Eugen Dorcescu pierde din vedere relativismul unei atare incercari. Cind nu sint prea sufocate de teorie, analizele aplicate pot ajunge, dimpotriva, la epicism. Reluarea unor clasificari didactice ale tipurilor de metafore da studiului utilitatea practica a unui ghid de stilistica. Mult mai personal este volumul Embleme ale realitatii (1978). in ci-leva portrete ale unor poeti contemporani (Ion Gheorghe, Mircea Ciobanu, Alexandru Mi-ran, Sorin Marculescu, Cezar Baltag, Virgil Teodorescu, Vasile Nicolescu, Nicolae Ioana, Petre Stoica, Horia Zilieru, Vasile Vlad, Anghel Dumbraveanu, Cezar Ivanes-cu), Eugen Dorcescu face critica stilistica, folosind instrumentele pe care le exersase teoretic in volumul anterior si reuseste sa reconstituie cu precizie dominantele unui stil.

Interesul pentru teoretizare a scazut in favoarea analizei aplicate; teoreticianul ce se dovedea uneori abstrus a devenit aici un critic atent si personal.

OPERA:
Paxmagna. Versuri, Bucuresti, 1972;
Metafora poetica. Bucuresti, 1975;
Desen in galben. Versuri, Timisoara, 1978;
Embleme ale realitaiii. Bucuresti, 1978;
Arhitectura visului. Versuri, Timisoara, 1982;
Culegatorul de alge. Versuri, Timisoara, 1985;
Dodoacasi Biciusca, Timisoara, 1986;
Castelul de calcar, Bucuresti, 1988;
Casuta fermecata, povestiri pentru copii, Iasi, 1989.


REFERINTE CRITICE:
M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 41, 1972;
M. Pop-Cornis, in Orizont, nr. 26, 1972;
D. Flamand, in Amfiteatru, nr. 7, 1975;
Gh. Grigurcu, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1975;
V. Mihaiu, in Steaua, nr. 9, 1975;
L. Alexiu, in Orizont, nr. 50, 1978;
Brindusa Armanca, ibidem, nr. 19, 1982;
C. Marin, in Familia, nr. 7, 1982;
P. Valureanu, in Tomis, nr. 9, 1982;
Adriana Iliescu, in Romania literara, nr. 1, 1983;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 5,1984;
L. Alexiu, ibidem, nr. 25,1985;
C. Tuchila, in Luceafarul, nr. 26, 1985;
Felicia Mosoianu, in Orizont, nr. 34, 1986;
F. Firan, Profiluri si structuri literare, 1986.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani