Eugen Evu biografia

Eugen Evu




Eugen Evu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

EVU Eugen, se naste la 10 sept. 1944, Hunedoara.
Poet.

Fiul lui Constantin Evu, muncitor, si al Clarei (n. Bud), agricultoare.

Scoala Profesionala de Metalurgie, liceul teoretic si o scoala tehnica de termotehnica la Hunedoara. intre 1962 si 1975 exercita diverse meserii si ocupatii (otelar, lacatus, termotehnician, pedagog, functionar, salvamar, solist instrumentist si vocal etc); metodist la Casa de Cultura din Hunedoara (din 1975).

Colaboreaza la Romania literara, Luceafarul, Astra, Orizont, Flacara, Tribuna, Steaua, Vatra, Transilvania, Pentru patrie etc.

Debut in ziarul Drumul socialismului din Deva (1967); redebuteaza in Familia, prezentat de St. Aug. Doinas (1970); debut editorial in antologia colectiva Toate iubirile (1974), dupa care publica volum de versuri Muntele mioritic (1976), Cu fata spre stea (1978), Soarele de andezit (1981), La lumina miinilor (1982), Tara poemului meu (1983), Aur heraldic (1986), Ram cu oglinzi (1988), in care exalta imnografic, intr-o dictiune patetica, plaiul si strabunii. Scrie reportaje, carti si piese de teatru pentru scolari, piese scurte pentru teatrul de amatori (Ultima noapte a lui Manole; Pluguri pe cer), jucate in colective locale.
Premiul Televiziunii Romane (1981).

Atit formula, cit si temele iradiante, de o recurenta implacabila, ale liricii lui Eugen Evu sint fixate o datacu primul volum (Muntele mioritic, 1976). In linie traditionalista si in versuri invapaiate, poetul cultiva religia gliei, sacralizind peisajul si istoria transilvana si apropiindu-se de ele infiorat, ca in fata unui altar:

„Au inflorit merii in Ardeal, ingerii au fugit din
racoarea bisericilor,
[]
si s-au intrupat ingerii pe coline; in aureole unduie iarba".


Pamintul exaltate un „pamint de leac", conotat in registru matern, cu valente de o pozitivitate infailibila. Mistica plaiului isi asociaza cultul eroilor si simbologia jertfei, totul intr-o viziune - ori macar dispozitie - imnica. Aceeasi fervoare e de regasit si in Cu fata spre stea (1978), poetul inlinzind o mina spre negurile ancestrale si continuind sa exalte Transilvania intr-un amestec de hieratism si patetism:

„Prin basmul roman
Taine se-ntorc la izvoare.
Cele eterne ramin
vatra si zare.
Nopti in Ardeal: la salasuri de zei
ninge cu slava si ingindurare."


Soarele de antdezit(1981) este un volum aproape programatic in coerenta sa tematica, aceeasi, nu fara citeva deviatii retorice (cum ar fi, in Simburii patriei, o tusa cotrusiana, ce reapare, din cind in cind, si in volumele urmatoare). Nu alta e situatiain La lumina miinilor( 982), volum cu acelasi miez exaltant, dar in care apar alte fisuri in atitudinea deja monotona a poetul ui. De spus seara, de pilda, e aproape o rugaciune, pe cind Hamlet se deschide spre o retorica mai degajata, ironica si sarcastica. in Tara poemului meu (1983) constiinta comunitara a poetului, exprimata transant („Sint dispus sa duc idealul comun in spinare"), se alatura mai vechii investituri pioase, poetul inchipuindu-se un vizionar posedat de forte patetice („Talazuri de voci ma locuiesc, harfe salbatice /imi zguduie meridianele fruntii") si un depozitar freatic al poeziei

(„E de-ajuns sa provoc o incizie
Undeva, intr-un punct nenumit,
Poezia incepe sa curga
Ca un riu indelung ghemuit")


Aur he-raldic (1986) sintetizeaza aceasta li nie patetica a religiei matriciale, ce merge neabatut inainte si in Ram cu oglinzi (1988), volum in care Eugen Evu ia un viraj brusc spre lirica de presimtiri apocaliptice („Undeva-n cosmos latra ciinele chimic. / Singur in noapte l-am auzit"). Versurile pentru copii din Omul de zapada si omul de carbune (1988) sint pedagogice si alerte.

OPERA:
Toate iubirile, in colab.. Timisoara, 1974;
Muntele mioritic. Versuri, Timisoara, 1976;
Cu fata spre stea. Versuri. Timisoara, 1978;
Draga omule, Deva, 1978;
Soarele de andezit, versuri. Bucuresti, 1981;
La lumina miinilor, versuri, Timisoara, 1982;
Incursiuni in fantastica realitate, reportaje, in colab., Bucuresti. 1982;
Tara poemului meu, versuri, Bucuresti, 1983;
Aur heraldic. Bucuresti, 1986;
Omul de zapada si omul de carbune, versuri pentru copii, Bucuresti, 1988;
Ram cu oglinzi, versuri. Timisoara, 1988.


REFERINTE CRITICE:
L. Ulici, Prima verba. II, 1976;
Al. Piru, Debuturi, 1981;
M. Moga, in Contemporanul, nr. 13, 1977;
Al. Covaci, in Tribuna, nr. 18,1977;
M. Mot, in Steaua, nr. 5,1977;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 46, 1978;
L. Alexiu, in Orizont, nr. 20, 1979;
S. Avram, in Luceafarul, nr. . 1982;
E. Raduleseu. in Astra, nr. 6,1982;
idem. ibidem, nr. 12, 1983;
P. Poanta. in Steaua, nr. 9, 1983;
I. Adam, in Contemporanul, nr. 21, 1985;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 28, 1986;
Al. Ruja, in Luceafarul, nr. 23, 1987.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani