Florin Mircea Sandru biografia

Florin Mircea Sandru




Florin Mircea Sandru opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SANDRU Mircea Florin (prenumele la nastere: Mircea Florian), se naste la 20 apr. 1949, Fagaras.

Poet.

Fiul invatatoruui Victor Sandru si al Elenei (n. Preda).

Liceul, in Orasul Victoria, judetul Brasov (1963-l967); urmeaza Facultatea de Electrotehnica a Univ. din Brasov (1967-l972), dupa care se inscrie la Facultatea de Filosofie a Univ. din Bucuresti, dar intrerupe studiile dupa doi ani (1973-l975).

In timpul studentiei participa la fondarea revista studentesti brasovene Sigma. Succesiv, redactor la revista Viata studenteasca si Amfiteatru (1972-l983), apoi la ziarul Scinteia tineretului din Bucuresti. Debut editorial cu volum Elegie pentru puterea orasului (1974). A mai publicat volum de versuri: Luminile orasului (1975), Melancolia (1977), Flacara de magneziu (1980), Masina de scris (1981), Trupuri pe ecranul de radar (1982), Viata in infrarosu (1985), Pasi pe acoperisul fierbinte (1988), Legatura de singe (1989). A colaborat la revista: Amfiteatru, Astra, Luceafarul, Romania literara, Tribuna, Cronica, Orizont s. a. Polemizind temperat cu citadinismul traditional al liricii romanesti, poezia lui Florin Mircea Sandru e deopotriva patetica si nostalgica, mai rar ironica, orasul constituindu-se ca un spatiu originar in care formele concrete de existenta apar ca semnele unei scrieri mai profunde a umanului si a experientelor sale sentimentale.

Proiectind o privire sintetizatoare asupra poeziei lui Florin Mircea Sandru si confruntind-o cu parerea generala a criticii, e usor de constatat ca, in esenta, aceasta din urma a intuit si argumentat citadinismul funciar al poetului, cu toate ca in volumul de debut (Elegie pentru puterea orasului, 1974), precum si in urmatoarele doua (Luminile orasului, 1975 si Melancolia, 1977), piha la volumul Flacara de magneziu (1980), exista si o poezie sentimentala, neoromantica, rimata si ritmata traditional, din acest exercitiu liric iesind, de altfel, unele texte notabile. intr-adevar, orasul „miscator labirint", cum e numit in chiar primul poem, e locul originar cihtat de Florin Mircea Sandru: „Orasele vazute si inca nevazute sint in matricea lor un mister fara moarte".

Acest loc apare, de la inceput, cu imaginile sale ocrotitoare: poetul il inchipuie ca pe un fel de labirint paradisiac al trairii intense si comunitare. El binecuvinta „pamintul pe care s-a construit un oras", lauda drumurile ce il duc „ca o mindra speranta, spre portile orasului" si exclama: „O, bine ar fi / Daca timpul r.e-ar ajunge pentru toate aceste orase". E de notat ca imaginatia citadina a poetului e acum mai aies nocturna. Eul liric, „printul de noapte" al cetatii moderne, al metropolei pulsindu-si mag:-singele nocturn, e fascinat de feeria luminilor, „aude orasul noaptea, cum infloreste", sau evoca sentimentul inefabil al contemplarii acestui miracol cind „in tacerea serii de pe un munte daca ai asculta / Glasul mingiios al oraselor" (Glasul patriei). Alteori, in spirit whitnianian, scrie o patetica poezie de notatie in care orasul e perceput ca un matern, securizant „adapost al fiintei": „Noaptea atit de usor-uitam de trecerea timpului / Apa fintinilor parca se incarca de ceva luminos, / Ceasul adoarme, luminile pilpiie in tumul aeroportului, / E o noapte inalta, s-a nascut un copil, / Acelei femei i se aduc flori" etc. (Noaptea). Cind nu sint nocturne, imaginile devin o broderie de artificii cvasivegetale („orasul verde"). Lirica citadina a lui Florin Mircea Sandru evolueaza spre o anume deromantizare a imagisticii. Desi mai persista versuri precum: „Din sudoarea orasului se nasc crini", in poemele din volumele Viata in infrarosu (1985), Pasi pe acoperisul fierbinte (1988), Legatura de singe (1989) e tot mai evidenta o noua viziune lirica, sub semnul agresivitatii diurne a „cetatii". Reificarea, depersonalizarea, instrainarea omului metropolitan incep sa tematizeze poezia citadina a lui Florin Mircea Sandru Simbolul ecranului de radar - ochi pinditor si spectralizant - sugereaza noua intentie expresiva a poetului, aceea de a figura starea de obiectualizare a fiintei umane (vezi, de pilda, poemul Micuta masinarie).

Dar, chiar daca se iveste, e de observat ca, in genere, la Florin Mircea Sandru negativitatea ramine lirica. Ea nu e efectul unei priviri cinice ori indiferente, ci cu osebire al unei priviri patetice. Patetismul atitudinii poetice il individualizeaza, de fapt, pe Florin Mircea Sandru in cadrul unei generatii literare care nu-si ascunde apetitul pentru o viziune ironica, parodica, funambulesca ori clovnesca asupra realului. Pasiunea pentru reprezentarea literara a vietii citadine se mentine si in insemnarile de calatorie ale poetului „prin marile si micile orase ale lumii" care fac obiectul volumului Orase suprapuse (1986). Acestea, ca si poeziile, sint patrunse de o vibratie etica, de un fel de melancolie, optimista. Gratie acesteia, fie si deroman-tizind, poetul poate culege poeticitatea lucrurilor chiar si cind lumina in care ele se dezvaluie este cea a unei crize. in acest sens, se pot cita citeva titluri de poeme remarcabile: Orasule, Imagine, Inlr-o zi. Stiri si imagini. Imagini pe ecranul de radar, Ce ramine?, Daca intotdeauna. Ele sint reprezentative pentru un poet ce se distinge prin patosul sensibilitatii si expresivitatea imaginatiei.

OPERA:
Elegie pentru puterea orasului, versuri, Bucuresti, 1974;
Luminile orasului, versuri. Bucuresti, 1975;
Melancolia, versuri. Bucuresti, 1977;
Flacara de magneziu, versuri, Bucuresti, 1980;
Masina de scris, versuri, Bucuresti, 1981;
Trupuri pe ecranul de radar, versuri, Bucuresti, 1982;
Viata in infrarosu, versuri, Bucuresti, 1985;
Orase suprapuse, insemnari de calatorie, Bucuresti, 1986;
Pasi pe acoperisul fierbinte, versuri. Bucuresti, 1988;
Legatura de singe, versuri, Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
I. Adam, in Saptamina, nr. 197, 1974;
H. Badescu, in Steaua, nr. 9,1974;
M. Iorgulescu, in Tribuna, nr. 28, 1974;
C. Regman, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1974;
C. Stanescu, in Luceafarul, nr. 29, 1974;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 36, 1975;
A. Popescu, in Steaua, nr. 12, 1977;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 49, 1977;
L. Raicu, in Romania literara, nr. 52, 1977;
M. Iorgulescu, Scriitori;
Al. Cistelecan, in Familia, nr. 1, 1980;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 38, 1980;
G. Arion, in Flacara, nr. 47, 1980;
I. Buduca, in Romania literara, nr. 1, 1982;
Grete Tartler, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1984;
idem, Melopoetica, 1984;
D. Flamand, in Amfiteatru, nr. 9, 1985;
M. Papahagi, in Tribuna, nr. 31, 1985;
R. G. Teposu, in Flacara, nr. 43, 1985;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 40, 1986;
P. Poanta, in Tribuna, nr. 24, 1988;
Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 7, .










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani