Gabriel Gafita biografia

Gabriel Gafita




Gabriel Gafita opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GAFITA Gabriel, se naste la 4 mart. 1952, Bucuresti.
Prozator.

Fiul lui Mihai Gafita si al Ioanei (n. Rosea).
Nepotul lui Viniciu Gafita. Liceul ;,N. Balcescu" (1967-l971); Facultatea de Limbi Straine, sectiaengleza-franceza, a Univ. din Bucuresti (197l-l975). in intervalul 1975-l976, liber profesionist. Prof. de limba engleza (1976-l977); redactor la Editura Kriterion (din 1977).



Colaboreaza la Romania literara. Luceafarul, Steaua, Tribuna, Secolul 20.

Debuteaza cu proza in revista Amfiteatru (1968); debut editorial cu volum de povestiri Moartea mastilor (1971), in linia fantasticului, a alegoriei, a epicului evanescent. A mai publicat doua romane: Lumina pentru cei singuri (1975) si Iarna e o alta [ara (1980). A tradus din Yves Berger, Hugh Honour. John Rewald, Klaus Rifbjerg. Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist (1975).

Dupa un debut matur, la virsta adolescentei, cu un volum de povestiri lipsit de orice semn al unor preocupari de virsta, dovedind o buna cunoastere a procedeelor epicii fantastice si aluzive. Gabriel Gafita da un roman. Lumina pentru cei singuri (1975), scris in conventie realista, cu o problematica morala extrasa din mediul studentesc si universitar. Un anume schematism de conceptie nu-i este strain totusi; el aduce in prim-plan criza de constiinta a unui ins mediocru, aliat sub presiunea morala a unui complex de vinovatie fatade lumeadin jurul sau, fata de sine.

Schema, mult folosita in romanul deceniilor al saptelea si al optulea, este rasturnata insa de Gabriel Gafita Spre deosebire, de pilda, de modalitatea folosita de Al. Ivasiuc in asemenea situatii epice, Gabriel Gafita conduce reconstituirile evenimentelor din trecut cu o totala raceala analitica, cu o ironie subtextuala perfect disimulata, la-sindu-si personajul sa evolueze pe o cale conformista, comoda, ce evita dramatismul patetic sau speculatia morala. Mediocritatea constiintei lui Dorin Badea este sugerata in tuse fine. de realism rece, care, daca n-ar vadi transparenta ironiei, ar putea parea cinic. Naratorul obiectiv din acest roman este un bun observator de medii si de moravuri, sugestiv in schitarea portretelor morale. Romanul urmator. Iarna e o alta iara (1980), cistiga in duritate, lasind sa se inteleaga o clara combativitate satirica a autorului.

Mediile predilecte sint, pe rind, cel al scolii de provincie, unde personajul functioneaza o vreme ca suplinitor in urma unor masinatii care l-au indepartat din functia de redactor al unei reviste saptaminale, cel al traseelorturistice prin tara (protagonistul func-tionind si ca ghid), cel intelectual din redactiile bucurestene. Relatarea urmareste evolutia unui esec existential mai degraba decit a unui esec social. Socialul este un fundal necesar si expresiv al problematicii din prim-plan, cea morala si sentimentala. O anume disproportie intre preponderenta cantitativa a scenelor cu implicatii sociale (de altfel foarte reusite, in linia realismului de observatie acida, fara menajamente) si cele de analiza a psihologiilor se rasfringe insa asupra echilibrului launtric al romanului. Citeva scene izolate, de o mare savoare satirica, realizate in tonul naratiunii obiective, anunta in Gabriel Gafita un prozator de mari resurse. Preocuparea pentru personaj este deocamdata mai putin substantiala decit cea pentru medii si mentalitati.

OPERA:
Moartea mastilor, povestiri. Bucuresti, 1971;
Lumina pentru cei singuri, roman, Bucuresti, 1975;
Iarna e o alta {ara, roman, Cluj-Napoca, . Traduceri: Y. Berger, Calatorie in Virginia, Bucuresti, 1972;
H. Hugh, Neoclasicismul, pref. de I. Pascadi, Bucuresti, 1976;
J. Rewald, Postimpre-sianismul. De la Van Gogh la Gauguin, l-l1, Bucuresti, 1978;
K. Rifbjerg, Anna, pref. de -, Bucuresti, 1979;
G. Hendcrson, Goticul, Bucuresti, 1980;
J. Rosenberg, Criteriul calitatii in arta. Bucuresti. 1980;
J. Lippet, Biografie. Un model, note de ~, Bucuresti, 1983;
J. Conrad. Agentul secret: o istorie simpla. Bucuresti, 1984;
I. Dinesen, Sapte povestiri gotice. Anecdote ale destinului, cuvint inainte de -, Bucuresti, 1985;
K. Konjetzky, La celalalt capat al zilei, Bucuresti, 1986;
Karen Blixen, Din inima Africii, postfata de -, Bucuresti, 1988.


REFERINTE CRITICE:
N, Balota, in Romania literara, nr. 36, 1971: P. Poanta, in Steaua, nr. 12, 1971;
V. Felea, Sectiuni, 1974;
V. Cristea, in Romania literara, nr. 23, 1975;
I. Holbau, in Cronica, nr. 25, 1980;
Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 17, 1980;
V. F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 19, 1980;
M. C. Popa, ibidem, nr. 41, 1985.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani