Gabriel Tepelea biografia

Gabriel Tepelea




Gabriel Tepelea opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TEPELEA Gabriel, se naste la 6 febr. 1916, comuna Borod, judetul Bihor.

Filolog si istoric literar.

Fiul lui Florian Tepelea si al Mariei (n. Venter), tarani.

Studii la scoala primara din Borod (192l-l926), Liceul „Emanuil Gojdu", Oradea (1926-l933), Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Cluj (principal 1b. si literatura franceza, 1933-l938); specializare in Franta (1938).

Scurta cariera universitara la Cluj, intrerupta de razboi (1939-l945); prof. secundar (1947-l949). Arestat in 1949 este condamnat la sase ani de inchisoare (a trecut pe la Jilava, Canal, Aiud, Oradea). Muncitor necalificat, bibliotecar scolar (1955-l957), prof. secundar (1958-l960), somer (1960-l962), reincadrat in invatamintul superior (Timisoara, 1962-l964; Pitesti, 1964-l981). Debut in revista Romania noua (1934), cu un art. despre Bogdan-Duica . Debut editorial cu volum de epigrame Instantanee (1937). Filolog, format sub tutelajul spiritual al lui S. Puscariu , Gabriel Tepelea s-a dedicat alternativ cercetarii filologice riguroase (istoria limba, istoria literaturii si culturii romanesti vechi), respectiv literaturii fictive si nonfictive: Plugarii condeieri din Banat (1944); Tara Bihariei (1945); Problema omului in societatea romaneasca (1947); Noi aspecte ale problemelor taranesti (1947); Studii de istorie si limba literara (1970); Corelatia limba-literatura (1971); L'influence du latin medieval sur le roumain litteraire de Transylvanie, in colab. (1971); Momente din evolutia limbii romane literare, in colab. (1973); Optiuni si retrospective (1989). in lucrari de certa acribie, prin recursul la istorie literara si filologie, Gabriel Tepelea ofera noi perspective in solutionarea unor probleme controversate ale limba, literaturii si culturii noastre.

Aspiratia secreta dintotdeauna a lui Gabriel Tepelea a fost literatura. Crezind in rolul terapeutic al risului, al satirei, in etapa debutului recurge la floreta epigramistului (Instantanee, 1937), pe care o minuieste dezinvolt, arragind atentia lui G. Calinescu. Nefiind totusi convins ca epigrama poate asigura drept de cetate in lumea literelor, Gabriel Tepelea publica apoi nuvele (una premiata de un prestigios juriu: L. Blaga, V. Papilian, D. Popovici, I. Breazu etc), scrie versuri, cronici, si se va adinci citeva decenii in investigatii de filologie, istorie literara si culturala.

A antologat literatura poetilor-plugari din Banat, (Plugarii condeieri din Banat, 1944) intimpinata ca o veritabila revelatie (Perpessicius, I. Simionescu), realitate artistica dialectala careia ii va dedica mai tirziu doctoratul (1948). Filologul Gabriel Tepelea, „cercetator adinc in stiinta", „cinstitor al limbii si valorilor romanesti" (T. Arghezi ), largeste aria literaturii si culturii noastre vechi, incorporindu-i scriitori latini din Dacia (perioada straromana, secolele IV-VI d. Hr.), releva semnificatia unor tiparituri religioase din secolele XVI si XVIII, fixeaza „momente" din evolutia limbii romane literare, si urmareste corelatiile limba-literatura la clasicii romani (progresele stilului artistic) intr-un tip de fertila investigatie interdisciplinara (Studii de istorie si limba literara, 1970; Corelatia limba-literatura, 1971; Momente din evolutia limbii romane literare, 1973). Literaritatea nu lipseste din paginile omului de stiinta, relevind certe virtuti in portretistica si evocare (creionarea magistrilor: Y. Auger, G. Giuglea, Bogdan-Duica, O. Ghibu, V. Papilian, I. Chinezu etc. - Optiuni si retrospective, 1989). Paginile lui Gabriel Tepelea aliaza mereu aspiratia spre obiectivare (rivnitul sine ira et studio) cu cultivarea literaturii fictive si nonfictive (rememorari, portrete).

OPERA:
Instantanee, Cluj, 1937;
Plugarii condeieri din Banat, Bucuresti, 1944 ;
Nuvele, Bucuresti, 1944;
Tara Bihariei, Bucuresti, 1945;
Noi aspecte ale problemelor taranesti, Bucuresti, 1947;
Problema omului in societatea romaneasca. Bucuresti, 1947;
Studii de istorie si limba literara. Bucuresti, 1970;
L'inftuence du latin medieval sur le roumain litteraire de Transylvanie, in colab. cu Gh. Bulgar, Bucuresti, 1971;
Corelatia limba-literatura. Investigatii despre clasici romani, Bucuresti, 1971;
Momente din evolutia limbii romane literare, in colab. cu Gh. Bulgar, Bucuresti, 1973;
Optiuni si retrospective. Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
M. Vatafii, in Glnd romanesc, nr. 1l-l2, 1937;
G. Calinescu, in Adevarul literar si artistic, nr. 893, 1938;
V Netea, in Viata, nr. 800, 1943;
I. Simionescu, in Timpul, nr. 2222, 1943;
P. P. Ionescu, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 9, 1943;
I. Neamtzu, in Ardealul, nr. 11, 1944;
F. Nicolau, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 10, 1944;
L. Galdi, in Actele celui de-al XU-lea Congres international de lingvistica si filologie romanica, II, 1971;
Gh. Bulgar, in Contemporanul, nr. 27, 1972;
Al. Piru, Varia, 1972;
S. Cioculescu, Itinerar critic, 1973;
D. Macrea, Limba si lingvistica romana, 1973;
D. Zamfirescu, Istorie si cultura, 1975;
D. Macrea, Lingvistica si cultura, 1978;
Perpessicius, Opere, X, 1979;
I. Moise, in Buletinul Stiintific al Facultatii de Invatamint Pedagogic Pitesti, 1981;
M. Diaconescu, ibidem;
V. Netea, in Romania literara, nr. 6, 1986;
D. Milcu, ibidem, nr. 18, 1989;
M. Diaconescu, in Astra, nr. 6, 1989;
N. Antonescu, in Tribuna, nr. 22, 1989.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani