Gellu Dorian biografia




Gellu Dorian opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DORIAN GELLU
Pseudonimul literar si apoi (din 1993) numele oficial al lui Gheorghe Borfotina.

Poet, prozator.

S-a nascut la 13 octombrie 1953 in Botosani.

Este fiul lui Dumitru si al Mariei Borfotina. A absolvit in 1972 Liceul Teoretic "A.T. Laurian" din Botosani, dupa care a urmat studii de biblioteconomie.

Din 1972 este membru al cenaclului "Mihai Eminescu" din Botosani (devenit in 1982 Cenaclul din Botosani al Uniunii Scriitorilor), iar din 1994 membru al gruparii literare "Caietele de la Durau".

Debuteaza publicistic in 1972, cu poezie, in "Romania literara", sub pseudonimul Gheorghe Dor. Debutul editorial are loc in 1982 cu volumul Esopia (Ed. Albatros).

Colaboreaza la "Romania literara", "Luceafarul", "Convorbiri literare", "Cronica", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Viata Romaneasca", "Ateneu", "Timpul", "Ramuri", "Transilvania", "Euphorion", "Dacia literara", "Hyperion", si la ziarele "Cotidianul", "Dreptatea" s.a.

Dupa cartea de debut, publica volumele: Poeme introductive (Ed. Junimea, 1986); Pasii poetului (reportaj-eseu, in colaborare cu Emil Iordache, Ed. Sport-Turism, 1989); Elegiile dupa Rilke (Ed. Moldova, 1993); in cautarea poemului pierdut (Ed. Axa, 1995); in absenta iubirii (Ed. Helicon, 1996), Scriitorul (roman, Ed. Helicon, 1996); Poeme golanesti (Ed. Cartea Romaneasca, 1997); Infernul migrator (Ed. Axa, colectia "La Steaua. Poetii optzecisti", 1997); Insula nimanui / Niemansinsel (editie bilingva romana - germana, Ed. Dionysos, Kastellaun, Germania, 1998). Este autorul antologiei Tineri poeti romani de dincolo de Styx (Ed. Timpul, 1998).

Este prezent cu poeme in antologii aparute in Germania si SUA.

A fost distins cu urmatoarele premii: premiul I la Festivalul "Nicolae Labis" (Suceava, 1978), premiul Uniunii Scriitorilor din Romania la Concursul National de Poezie "Pomi Luceafarul" (Botosani, 1982), premiul Colocviilor de Poezie de la Targu-Neamt (1986, 1993), premiul "Suplimentului literar-artistic al «Scinteii tineretului»" (1986), premiul Asociatiei Scriitorilor din Iasi (1993, 1996), premiul Societatii Scriitorilor Bucovineni si al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1993), premiul "Agora" (1993), premiul "Ion Iuga" pentru intreaga activitate (1997). A calatorit in Danemarca (1996) si in SUA (1998).
Lucreaza ca si referent de specialitate la Centrul Creatiei Populare din Botosani, redactor-sef al revistei "Hyperion - Caiete botosanene" si consilier editorial la Editura Axa din Botosani.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, al Asociatiei Scriitorilor din Iasi, al Societatii Ziaristilor din Romania.
Au formulat opinii critice asupra cartilor autorului: Cristian Livescu (1986); Mircea Martin (1987); Ioana Parvulescu (1993); Ion Tudor Iovian (1996); Mircea A. Diaconu - In arhiva lui Gellu Dorian ("Viata Romaneasca", nr. 9-l0/1998); Alex. Stefanescu ("Romania literara", nr. 5l-52/1998); Gheorghe Grigurcu - Un lirism existential ("Romania literara", nr. 8/2000); Geo Dumitrescu, Stefan Aug. Doinas, Laurentiu Ulici, Marin Mincu, loan Holban, Dan-Silviu Boerescu, George Badarau, Al. Pintescu s.a..

Referinte critice:


"Admirabila este la Gellu Dorian senzorialitatea trudei enuntiative, care se exerseaza, se modifica, se abandoneaza, descriind experienta euforica a semnificarii, biografia actului textualizant, cu toata emotivitatea consumata in murmurul ei tainic. Astfel incit realul capata consistenta, in masura in care verbele isi divulga imanenta lor simtuala, savoarea similaritatii si a dorintei de a se combina."
(Cristian Livescu, 1986)

"Se intrevede la Gellu Dorian o sensibilitate citadina, gata sa faca un miracol din tot ceea ce o deosebeste, precum si o oarecare dexteritate, capabila sa armonizeze impulsurile si, mai ales, sa nsimileze orice pretext."
(Mircea Martin, 1987)


"Gellu Dorian se contrazice salvator de la un ciclu la altul si chiar de la un poem la altul, cerneala neagra fiind mereu absorbita de sugativa alba a increderii in poezie si in poetii care il obsedeaza. Tot tensiune se afla si in oscilatia intre un fond traditional si o izbucnire a contemporaneitatii cu civilizatia si cu poezia ei cu tot."
(Ioana Parvulescu. 1993)

"Oarecum in raspar cu poezia en vogiie, obosita si redundanta, lirica lui Gellu Dorian tinteste actualitatea perpetua; pare indiferenta la zbaterile, adesea sterile, de a obtine gloria clipei si totusi Totusi, in ceea ce scrie, se pot identifica si trasaturi ale poeziei optzeciste: autoreferentialitatea, intertex-tualitatea, biografismul fragmentar, ironia, ludicul. Dar acestea sint la el mijloace, nu scopuri. Stradania lui este de a comunica, transfigurate estetic, experientele traite in imperiul cartilor (care nasc carti), dar si experientele dintr-o realitate confuza, contradictorie, convulsiva."
(Ion Tudor Iovian, 1996)

"Infuzat de optzecism pina la saturatie, Gellu Dorian isi imagineaza universul poetic ca pe un edificiu livresc. Excursul liric nu este decit un exercitiu initiatic in tainele lecturii, un traiect paideic printre rafturile uriaselor biblioteci. Uneori poetul isi descrie experienta culturala cu migala de arhivar. De aceea lumea semnelor e inlocuita treptat cu lumea ideilor, care capata continut real si imagistic prin carti, constituindu-se consecutiv intr-un ansamblu ideografic."
(Codrin Liviu Cutitaru, 1996)

"La distanta de poezia ideatica sau vizionara (), productia lui Gellu Dorian isi releva baza existentiala. Ea se compune din semnalele vietii ca atare, dintr-o materie similara cu cea a prozei consacrate, desi «innobilata» prin tensiunea pura care strabate imaginile - decupari din real, efectuate cu ingeniozitate ().
Gellu Dorian reia tipologia poetului, asa cum s-a profilat incepand cu ciclurile romantice si simboliste. E vorba, negresit, de «poze», insa de unele ce corespund unor vibratii launtrice care justifica reiterarea lor in nume personal. Nu e o compozitie pre-fabricata, un aranjament de cuburi date pentru a completa un tablou, ci un sir de experiente ce se randuiesc in tipare suficient de generoase spre a nu le anula caracterul de «marturie»."
(Gheorghe Grigurcu, "Romania literara", nr. 8/2000)










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani