George Togan biografia

George Togan




George Togan opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TOGAN George, se naste la 4 dec. 1910, Medias, fostul judetul Timava Mare, azi judetul Sibiu.

Poet si traducator.

Fiul lui Togan Gheorghe si al Anei (n. Berar), tarani.

Scoala elementara maghiara si germana din Medias (1918-l922); gimnaziul „St. L. Roth" din acelasi oras (1923-l927; Hermann Oberth, printre'prof.); liceul „Sf. Vasile" din Blaj (1928-l929; coleg cu C. Coposu). Facultatea de drept din Bucuresti (1930-l932; studii intrerupte, suplinite printr-o pasiune benedictina de autodidact superior). Debut poetic in Unirea poporului (Blaj, 1929). Debut editorial cu Istoria bisericii unite din Medias (1936). Inspector in Ministerul Muncii (194l-l943).

Cercetari istorice in colab. cu institutele de istorie si arheologie din Cluj, Iasi si Bucuresti (timp de 35 de ani), stind sub fascinatia personalitatii iorghiste. Director al Muzeului de Istorie si Arheologie din Medias (1950-l970). Redacteaza singur sau in colab. Arta si omul (1932-l934), Plastica romaneasca (1934-l935), Gazeta Mediasului (1937-l939), Vocea Tirnavelor (1939-l940), Muresul (1941).

Colaboreaza la: Limba romana. Curentul literar, Universul literar. Vremea, Adevarul literar si artistic, Curentul, Lanuri, Ardealul, Universul, Romania literara, Luceafarul, Bukarester Woche, Volk und Kultur, Tribuna, Vatra, Astra, Flacara, Steaua, Apulum, Convorbiri literare, Manuscriptum, Tirnava, Die Woche etc. Legenda vie, martor al unei istorii traite, George Togan a avut privilegiul de a cunoaste mari personalitati: Iorga , Rebreanu , Cotrus , Papilian , Oberth, I. Teodoreanu , Minulescu , Petrovici,Eliade,
Sadoveanu , Camil Petrescu , E. Ionescu, Cioculescu , Arghezi , Perpessicius, Galaction, Agarbiceanu, Patrascu, Tonitza, Iser, Han, Ressu, Dragutescu, Ciucurencu etc. Spirit cultivat, jurnalist laborios, George Togan s-a risipit in varii domenii (literatura, istorie, publicistica), predilect insa in cercetari de istorie culturala, arheologie, acoperind indeosebi zona Tirnavelor.

Poet intermitent ale carui slove „clocesc razvratiri", George Togan s-a dedicat unei activitati diverse, dar inegale.

Cercetator al valorilor istorico-culturale de pe meleagurile Tirnavelor, suflet ardent, nelipsit de har oratoric (un memorabil expozeu liber in latina la Univ. din Iasi, in 1985) George Togan a fost animator al vietii cultural-literare (editor de reviste, publicist, antologator, traducator, istoric, arheolog, carturar poliglot). George Togan a contribuit (prin cercetari in arhive straine - Munchen, Viena, Budapesta; prin sapaturi arheologice) la cunoasterea trecutului lumii transilvane (a descoperit cultura Medias - prima epoca a fierului, a semnalat cultura Brutei, a probat intiile atestari documentre ale unor asezari: Medias, Ludus, Tirnaveni, Dumbraveni, Cetatea de Balta, Sighisoara, Agnita). De la Medias. Istorie romantata (1944) la monografia Orasul Medias. Civitas Mediensis (1968) e drumul de la fictionalizare (detaliul istoric e pretext pentru resuscitatea sufletului batrinei cetati medievale) la contributia istoriografica riguroasa. Cercetarea sa istorica, bine receptata in lumea stiintifica e complinita de vocatia sa restitutiva - bun organizator a ctitorit muzee, a repus in drepturi personalitati ale panteonului cultural-istoric (Axente Sever, St. L. Roth, Stefan Moldovan, Dionisie Roman). Traducatorul a reactualizat opera umanistului sas Christian Schesaus (secolul XVI), comemorat de UNESCO (traducerea epopeii Ruinele Panoniei a ramas in manuscris). Pe tarim literar, George Togan a intocmit citeva antologii tematice. Ne cheama Ardealul (1944) face parte, alaturi de acelea ale lui E. Giurgiuca si Matei Alexandrescu , din seria culegerilor inspirate de drama din 1940, fiind un esantion reprezentativ al „poeziei refugiului", in timp ce Ceea ce nu se uita (1977) contine lirica antifascista, iar Mult iscusita vremii slova (1978) aduna cintaretii transilvaneni ai Independentei si Unirii. Elaborate profesionist, ele ofera o harta a poeziei patriotice romanesti din speta tendentionismului militant (elegia de coloratura nationala), cu neascunsa predilectie pentru lirica ardeleana (de la A. Muresanu , I. Vulcan, P. Dulfu. St. O. Iosif+, Cosbuc, Goga , Isac , Cotrus , la Beniuc , Chelariu, Copilu-Cheatra , Giurgiuca , Ion Th. Ilea , George Togan Murasanu , Russu-Sirianu , Siugariu , Valea etc). Dar nu lipsesc nici excerpte lirice din Arghezi , Blaga , Voiculescu , Philippide , N. Stanescu , I. Alexandru etc., practic din toate generatiile poetice. Totusi, antologiile (indeosebi ultimele doua) sint minate pe mari portiuni de retorism, incit recitite azi nu rezista unei lecturi exigente (false reportaje lirice, multe texte sufera de verbiaj).

OPERA:
Istoria bisericii romane unite din Medias, Medias, 1936;
Medias. Istorie romantata, Bucuresti, 1944;
Orasul Medias. Civitas Mediensis, Brasov, 1967;
Ne cheama Ardealul. Cintarea patimirii din urma, cu . gravuri originale de Marcel Olinescu Bucuresti, 1944;
Ceea ce nu se uita. Din lirica romaneasca antifascista, antologie de -, pref. de I. Adam, Bucuresti, 1977;
Mult iscusita vremii slova. Poetii transilvaneni cinta Independenta si Unirea, antologie si pref. de ~, Cluj-Napoca, 1978.


REFERINTE CRITICE:
V. Papilian, in Luceafarul, nr. 10, 1944;
I. Neamtzu, in Romania noua, nr. 73, 1944;
D. Micu, in Romania libera, nr. 10.095,1977;
I. D. Balan, in Scinteia, nr. 10.771, 1977;
G. Nistor, in Transilvania, nr. 7, 1977;
V. Nistor, in Steaua, nr. 8, 1977;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 18, 1977;
D. Micu, in Romania literara, nr. 50, 1980;
idem, in Romania literara, nr. 48, 1985;
N. Antonescu, in Steaua, nr. 1, 1986.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani