Georgescu Oreste biografia

Georgescu Oreste




Georgescu Oreste opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ORESTE (Georgescu; a semnat numai cu prenumele), se naste la 1891, Zimnicea - moare in 6 ian. 1918, Bucuresti.

Poet. Fiul prof. Ghica Georgescu.

Urmeaza liceul (intern) la „Sf. Sava", unde e coleg cu G. Topirceanu; incepe apoi studii (neterminate) la Facultatea de Litere.

Coab. la ziarele Dreptatea si Viitorul (unde pubica foiletoane critice); la revista Viata noua, Viata Romaneasca, Convorbiri critice, Flacara, dar si la Floarea darurilor, Neamul romanesc literar. Ramuri, Drum drept, Samanatorul.

Frecventeaza pe Macedonski, mediile boemei inceputului de veac. Adept al „poeziei noi", e atras si de filonul traditionalist. in volum sale: in umbra iubirii (1909), Poezii (1911), Himera (1914), Ciresul inflorit (1916) stau alaturi ecouri epigonice eminesciene, accente neoclasice si motive, imagini, sonoritati simbolisto-parnasiene.

A incercat si teatru: Bal mascat, comedie in versuri (1916), o drama, tot in versuri, Moise (1912, publicata fragmentar in Flacara, in 1916), nici una reprezentata. Traduce poemul lui Goethe Hermann si Dorothea (3 ed., ultima in 1925). in colab. cu Ion Pavelescu, poemul alegoric Zile de purpura.

Georgescu Oreste este un exponent tipic pentru „noul val" al poeziei tinere de dupa 1900, oscilind intre atractia „modernitatii" si inertia traditionalista. Ceea ce s-a numit in epoca „poezia noua" (confundata prea repede cu „simbolismul", cf. E. Lovinescu) era deocamdata un amalgam de elemente de la confluenta romantismului cu ispita „modernului". Sensibilitatea, temperamentul ramin romantice; lecturile, ispita, moda atrag spre rafinare, estetism, nevroze, exotism etc. Georgescu Oreste nu e departe, in aceasta privinta, de D. Anghel (cu care impartaseste de altfel elogiul pictural si olfactic al „gradinii"); frecventeaza boema literara, admirind pe Macedonski, de la care invata un vocabular liric usor recognoscibil, dar graviteaza inca in jurul publicatiilor lui N. Iorga, neputindu-se rupe (sentimental) de idila rurala, erotica romantica, motivele de basm sau cele baladesti. Astfel, o cromatica autohtonista (in Idila, Pe c.imp, inviere, Cosinzeana, Vintul, Fata de-mparat s.a.) se exprima si structural in formele „rugaciunii" „cintecului", „liedului" sau preia motive eminesciene (Venetia, Din zile-apuse etc.) trecute prin tonalitatea minora a lui Iosif; concomitent insa, un ciclu erotic se intituleaza de pe acum Nevroza, motivele simboliste se inmultesc: parcul, nestematele, parfumurile grele, .jomanta", „fantezia", tristetile si singuratatea toamnei („Ploua Ploaia toamnei plinge la fereastra") sau sugestia „bacoviana" a funerarului, in decorul ce contine deja toate atributele „pastelurilor" marelui confrate:

„Paserile mortii vin in negru stol
Si te-ating pe fata flamuri mari de doliu;
Tu ramii de piatra sub un alb lintoliu,
Vinat ca si cerul inghetat si gol" (Dezamagire, in Himera, 1914).


Sau coincidente (un „pastel aristocratic". Revelion, anunta Stantele burgheze). Alte elemente trimit la lexicul declansat de Macedonski si vehiculat de tinerii sai admiratori: „nestemata", „excelsior", „apoteoza", „roza", „astre", „sensitiv", „bizar" etc, ca si sintagmele: „mistice opale", „vapaie de rubin", „amurg pagin", sau versuri izolate, de identificare (parafraze, aluzii) cu stilul macedonskian: „Cu fete mii de aur si unghiuri de cristale", „Si undeva, privighetoarea cinta!", „Miracol de vocale ce rid si pling bizare", „Ca beduinul palid in mijlocul pustiei", pina la structuri strofice amintind Noptile aceluiasi:

"Jocul in soba isi joaca fantastic vapaia galbuie;
Flacara-n repezi spirale coboara si iarasi se suie
Tainic, cu murmur ce creste sonor si scade-n surdina
Noaptea de iarna imi pare acum o poema divina!"; Jar prin zarea de prapastii, din polenul ei stelar,
Cerne pulbere de viata noaptea de margaritar",


aceasta amintind Noaptea de august. Nu-i mai putin adevarat ca ezitarea poetului tinar il duce si spre cadentele metrului antic, in poeme neoclasice, dar si catre sonurile alamurilor razboinice (ciclul se intituleaza chiar Fanfare), unde, in anii neutralitatii, imprumuta verbul vaticinar al lui Goga: „Asculta, Sire: inimile bat,/ in toata tara toaca lor rasuna/ Si propovaduind din sat in sat/ Vestesc aproape ziua de furtuna" (Ardealul).

Fara sa aiba o personalitate decisa, Georgescu Oreste izbuteste totusi sa fie unul dintre primii poeti fascinati de formele norilor („Caci norii sint corabii pe mari de margarim"), un sensibil evocator al noptii, al erosului (sensual, usor libertin, in gen minulescian) si lasa macar un poem antologic. Gradinile, proslavind miracolul de basm persan al exploziilor florale:

„Priveste-le acuma gradinile iau forme
De pasari legendare, fantastice, - sau par
Corabii incarcate de bogatii enorme
Minate spre-o princesa de un cirmaci barbar -
Priveste cum isi schimba fantasticele forme!"


Un virtuoz (pe mici fragmente) se reveleaza Georgescu Oreste si in cite un tablou rustic sub lumina selenara, prelungire si anticipare, in metru clasic, intre Heliade si viitorii „gindiristi": „A s-arata spoita cu var o casa de tara,/ Proaspat gatita cu-albastre chenare frumos condeiate,/ Tantosi avind cocosi conabili, zugraviti sub ferestre./ Printre ghiveciuri cu albi cercelusi si rosii craite/ Sufla o boare de cimp si misca perdele curate,/ Lungi si-nflorite cu fluturi de-arnici de o mina de fata./ Dorm nemiscate gainile-n nucul batrin din ograda^ Berzele dorm nemiscate pe muchia de trestii a casei,/ Bradul de nunta se-nalta in luna, infipt intre cuiburi" (Veteranul).


OPERA:
In umbra iubirii. Poezii 1907-l909, Bucuresti, 1909;
Poezii, Bucuresti, 1911;
Himera, poezii. Bucuresti, 1914;
Ciresul inflorit, poezii, Bucuresti, . Traduceri: Goethe, Hermann si Dorothea, ed. III, 1925.


REFERINTE CRITICE:
A. Naum, in Analele Academiei Romane, 191l-l912;
O. Densusianu, in Vieata noua, nr. 2, 1915;
M. Iorgulescu, in Sburatorul literar, nr. 43, 1923;
II. Chendi, Schite de critica literara, 1924;
E. Lovinescu, Istoria, III;
I. Pillat - Perpessicius, Antologia poetilor de azi, II, 1928;
G. Calinescu, in Studii si cercetari de istorie literara si folclor, nr. 3, 1961;
D. Micu, inceput de secol, 1970;
Const. Ciopraga, Literatura romana intre 1900 si 1918, 1970.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani