Gheorghe Vrabie biografia

Gheorghe Vrabie




Gheorghe Vrabie opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

VRABIE Gheorghe, se naste la 6 apr. 1908, Voinesti, judetul Vaslui - moare in 19 iul. 1991, Bucuresti.

Istoric literar, folclorist.

Fiul lui Gheorghe Vrabie si al Ecaterinei (n. Jerebie), tarani.

Scoala primara la Obirseni (1915-l919), studii secundare la Birlad (1922-l929), Facultatea de Litere si Filosofie la Bucuresti (1929-l933). Debut editorial cu Mesianism ardelean (1937), parte a unei lucrari mai mari, Birladul cultural (1938), incununata cu Premiul Acad. Specializare, ca bursier al Fundatiei Humboldt, la Univ. din Berlin (1940-l944). Doctor in folcloristica, etnografie si romanistica cu teza Die Auffassung der Valksdichtung bei den Rumanen. E in deutschrumanisches Verhaltnis zur Romantik (Conceptul de poezie populara la romani. O contributie la relatiile romano-germane in epoca romantica). Cariera didactica la Oltenita, Dorohoi, Buzau; cariera univ. la Bucuresti (1944-l957) si Pitesti (1962-l973).

Cercetator la Institutul de Istorie si Teorie Literara (1957-l962).



Colaboreaza la: Orizonturi, Ethnos, Gindirea, Curentul, Revista vremii, Ramuri, Universul literar, Folclor literar, Viata Romaneasca, Arges, Scrisul banatean, Astra, Cronica, Ateneu, lasul literar. Cercetari folclorice, Limba si literatura, Studii si cercetari de istorie literara si folclor, Revista de istorie si teorie literara, Studii de literatura universala, Rivista Folklore (Italia), Jahrbuch fur Volksliedforschung, Reinisches Jahrbuch fiir Volkskunde (R.F.G.) etc. Desi a debutat cu cercetari de istorie culturala si literara (Birladul cultural, 1938; Gindirismul.

Istoric, doctrina, realizari, 1940), Gheorghe Vrabie s-a dedicat ulterior exclusiv folcloristicii in care a devenit o autoritate incontestabila (Folclorul. Obiect, principii, metoda, 1947; Balada populara romana, 1966; Folcloristica romana - Evolutie, curente, metode, 1968; Folclorul. Obiect, principii, metoda, categorii, 1970; Structura poetica a basmului, 1975; Retorica folclorului (Poezia), 1978; Eposul popular romanesc, 1983; Poetica Mioritei, 1984; Proza populara romana, 1986; Zur Volkskunde der Rumanen Volkichtung und Bauchtum in europaischen Kontext, 1989). Membru in International Society for Folk Narrative Research, International Society for Ethnology and Folklore si Le Cercle des etudes de l’Epos folclorique. Laureat al Premiului Herder (1987), Gheorghe Vrabie si-a fixat un loc in seria marilor folcloristi romani.

V. si-a inceput activitatea ca istoric literar riguros cu o cercetare de istorie culturala (monografia Birladul cultural, 1938) si un studiu critic asupra gindirismului (Gindirismul. Istoric, doctrina, realizari, 1940), demn inca de interes. Primul monografist al gruparii elimina eruditia impovaratoare, face eforturi notabile de obiectivare, in ciuda perspectivei istorice de apreciere, inerent limitata. Trecerea de la preocuparile de istorie literara la activitatea folcloristica s-a savirsit organic. Filonul e detectabil in monografia dedicata Gindirii. Specializarea in strainatate si doctoratul canalizeaza exegeza folcloristica a lui Gheorghe Vrabie in elaborarea unor lucrari ample, sistematice, avind structura unor veritabile tratate. Folclorul. Obiect, principii, metoda (1947), reluata si amplificata in Folclorul. Obiect, principii, metoda, categorii (1970) intreprinde analiza materiei la interferenta cu disciplinele inrudite, pledeaza pentru autonomia folcloristicii, privind-o ca sistem functional.

Balada populara romana (1966), studiu monografic, analizeaza zeci de variante, incercind sa desprinda tematica specifica eposului romanesc (prin incadrarea in cel sud-est european si general european), racordind fiecare tip de balada la temeiurile etnografice si la substraturile stravechi, indeosebi evidentierea valorilor artistice, cu ajutorul analizei comparative sincronice decide virtutile cercetarii lui Gheorghe Vrabie Folcloristica romana - Evolutie, curente, metode (1968), prima sinteza de acest gen, evita principiul strict cronologic, incercind sa analizeze in profunzime miscarea generala de idei de-a lungul timpului (curente si scoli folcloristice), contactele ei cu folcloristica europeana. in Structura poetica a basmului (1975) autorul renunta la exclusivismul vechilor metode folcloristice de interpretare (genetica, geografica, etnografica, biografismul si documentarismul folcloric restrictiv), optind Narrative Research, International Society for Ethnology and Folklore si Le Cercle des etudes de l’Epos folclorique. Laureat al Premiului Herder (1987), Gheorghe Vrabie si-a fixat un loc in seria marilor folcloristi romani.

V. si-a inceput activitatea ca istoric literar riguros cu o cercetare de istorie culturala (monografia Birladul cultural, 1938) si un studiu critic asupra gindirismului (Gindirismul. Istoric, doctrina, realizari, 1940), demn inca de interes. Primul monografist al gruparii elimina eruditia impovaratoare, face eforturi notabile de obiectivare, in ciuda perspectivei istorice de apreciere, inerent limitata. Trecerea de la preocuparile de istorie literara la activitatea folcloristica s-a savirsit organic. Filonul e detectabil in monografia dedicata Gindirii. Specializarea in strainatate si doctoratul canalizeaza exegeza folcloristica a lui Gheorghe Vrabie in elaborarea unor lucrari ample, sistematice, avind structura unor veritabile tratate. Folclorul. Obiect, principii, metoda (1947), reluata si amplificata in Folclorul.

Obiect, principii, metoda, categorii (1970) intreprinde analiza materiei la interferenta cu disciplinele inrudite, pledeaza pentru autonomia folcloristicii, privind-o ca sistem functional. Balada populara romana (1966), studiu monografic, analizeaza zeci de variante, incercind sa desprinda tematica specifica eposului romanesc (prin incadrarea in cel sud-est european si general european), racordind fiecare tip de balada la temeiurile etnografice si la substraturile stravechi, indeosebi evidentierea valorilor artistice, cu ajutorul analizei comparative sincronice decide virtutile cercetarii lui Gheorghe Vrabie Folcloristica romana - Evolutie, curente, metode (1968), prima sinteza de acest gen, evita principiul strict cronologic, incercind sa analizeze in profunzime miscarea generala de idei de-a lungul timpului (curente si scoli folcloristice), contactele ei cu folcloristica europeana. in Structura poetica a basmului (1975) autorul renunta la exclusivismul vechilor metode folcloristice de interpretare (genetica, geografica, etnografica, biografismul si documentarismul folcloric restrictiv), optind pentru analiza complexa, morfologico-functionala, menita sa surprinda semnificatiile artistice si sistemul fictional coerent. Preocupat mereu de valorile artistice, el cerceteaza (inclusiv prin metoda structuralista) discursul poetic, diferitele grupuri de personaje si relatiile dintre ele, problemele fantasticului, stilul, limbajul, tehnica nararii. Cercetarea degaja structurile generale ale basmului (narograme), virtutile povestitorului popular, posesor al unei adevarate „ars combinatoria", punind un accent aparte pe discursul fantastic, cu motive si motiveme, cu tipurile specifice (monoplan, scenic, panoramic).

Retorica folclorului (Poezia) (1978) analizeaza unele tehnici retorice curente in vorbirea diurna si atit de frecvente in poezia folclorica (tipuri de discurs folcloric), aducand lumini noi asupra valorii si autenticitatii creatiilor orale •(expresivitate, efecte stilistice, muzicalitatea si plasticitatea poeziei populare). Sintezele sale nelipsite de o nota polemica subiacenta -veritabile studii de stilistica - surprind mecanismul retorico-fictional, abordind unitar creatiile folclorice drept arta a cuvintului. Gheorghe Vrabie analizeaza o multitudine de teme si motive, structurile poematice in cadrul eposului legendar-mitologic, al celui haiducesc, respectiv al baladei nuvelistice (Eposul popular romanesc, 1983). Punctul de vedere nou in interpretare rezida in examinarea tematicii si a laturii stilistice (sisteme retorice, limbaj plastic), a confluentelor eposului nostru cu al altor popoare (studiul indicelui international al motivelor).

De la profesorii sai, O. Densusianu si D. Caracostea, Gheorghe Vrabie a mostenit deprinderea de a acorda prioritate valorii artistice: el cerceteaza sistemele si mijloacele specifice de exprimare, deci mecanismele, inventiile proprii, regulile dominate de un sistem retoric si de imagini-cheie, tipice fiecarei categorii — balada, colinda, doina etc. Cercetarea structurilor narative particulare, a compozitiei, limbajului, tehnicii specifice basmului fantastic romanesc, a structurilor poetice (distinge un model ritualic, altul poematic in Miorita) sint constante ale abordarii sale.

Poeticitatea intrinseca pe care o incorporeaza cunoscuta balada populara ii confera un statut estetic comparabil cu al epopeilor homerice si al poemelor medievale, conchide Gheorghe Vrabie (Poetica Mioritei, 1984). De la Balada populara romana (1966), prin Retorica folclorului (1978) pina la Proza populara romana (1986) cartile sale formeaza un corpus exegetic coerent. Aceasta temeinica activitate folcloristica - impunind un specialist de reputatie europeana - este complinita de seria antologiilor de folclor sau editii critice (Folclor romanesc, 1947; Novacestii, 1960, reluata in Gruia lui Novac, 1965 si 1977; Poezii populare ale romanilor, . reluata in seria Gheorghe Vrabie Alecsandri, Opere, III, 1978; Basmul cu Soarele si fata de imparat, 1974; o editie E. Girleanu in excelenta colectie „Clasicii romani comentati" a lui N. Cartojan ). Erudit al domeniului, Gheorghe Vrabie detine arta de a face accesibile problemele specioase ale folclorului.

OPERA:
Mesianism ardelean, Bucuresti, 1937;
Birladul cultural, cu o pref. de N. Petrascu, Bucuresti, 1938;
Gindirismul. Istoric, doctrina, realizari, Bucuresti, 1940;
Folclorul. Obiect, principii, metoda. Bucuresti, 1947;
Folclor romanesc [Studiu si texte], Craiova, [1947);
Balada populara romana, Bucuresti, 1966;
Folcloristica romana - Evolutie, curente, metode. Bucuresti, 1968;
Folclorul. Obiect, principii, metoda, categorii, Bucuresti, 1970;
Structura poetica a basmului. Bucuresti, 1975;
Retorica foclorului (Poezia), Bucuresti, 1978;
Eposul popular romanesc. Bucuresti, 1983;
Poetica Mioritei. Studiu stilisitc. Bucuresti, 1984;
Proza populara romana, Bucuresti, 1986;
Zur Volkskunde der Rumanen Volksdichtung und Brauchtum in europaischen Kontext, Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
Ar.(savir) A.(cterian), in Vremea, nr. 538, 1938;
D. Vranceana, in Curentul, nr. 3218, 1938;
V. Alexandrescu, in Cuvintul nostru, nr. 9-l0, 1938;
P. Papadopol, in Universul, nr. 270, 1939;
I. Argintescu, in Orizonturi, nr. l-4, 1940;
Aug. Z. N. Pop, in Moldova, nr. 8-l9, 1940;
R. Corso, in Folklore, Napoli, I-IV, 1948;
I. Talos, in Jahrbuch fur Volksliedforschung, Berlin, Walter de Gruyter, 1967;
Al. Dobre, in Revista de etnografie si folclor, nr. 5, 1967;
Stela Ionescu, in Ateneu, nr. 12, 1968;
P. Ruxandoiu, in Forum, nr. 12, 1968;
Lucia Hopu, in Anuarul de lingvistica si istorie literara, tom. XX, 1969;
I. Oprisan, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 3, 1969;
I. Seuleanu, in Studia Universitatis „Babes-Bolyai", fasc. 2, 1969;
V. Adascalitei, in lasul literar, nr. 4, 1969;
G. Berthoud, in Archives suisses d'anthropologie generale, Genave, tom. 34, 1969-l970;
G. A. Megas, in Zeitschrift fur Balkanologie, Miinchen, 7 Jg., nr. l-2, 1969-l970;
E. Wildhaber, in Schweizerische Archiv fur Volkskunde, Basel, 66 Jg., nr. 3-4, 1970;
Ruxandra Gulu, in Revista de etnografie si folclor, nr. 1, 1970;
P. Ruxandoiu, in Forum, nr. 4, 1971;
B. Gunda, in Folklore, London, voi. 82, 1971;
Stanislav Semcinski, in Narodnaia tvorcisti ta etnografia. Kiev, nr. 3, 1971;
Dim. B. Ikonomidis, in Laografias, Atena, an XXVII, tom K Z, 1972;
M. Bucur, Istoriografia-, O. Barlea, Istoria folcloristicii romanesti, 1974;
D. Micu, „Gindirea" si gindirismul, 1975;
M. Ltithi, in Schweizerische Archiv fiir Volkskunde, Basel, nr. 3-4, 1976;
. Datcu -Sabina C. Stroescu, Dictionarul folcloristilor, 1979;
N. Rosianu, Eseuri despre folclor, 1981;
G. Tepelea, in Romania literara, nr. 20, 1984;
P. Ursache, Eseuri etnologice, 1986;
N. Constantinescu, Lectura textului folcloric, 1986;
V. Chifor, in Familia, nr. 4,-l987;
I. C. Chitimia, in Revista de etnografie si folclor, nr. 2, 1987;
Adriana Rujan, in Revista de etnografie si folclor, nr. 2, 1988.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani