Grete Tartler biografia

Grete Tartler




Grete Tartler opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TARTLER Grete, se naste la 23 nov. 1948, Bucuresti.

Poeta.

Provine dintr-o familie de muncitori. Absolventa a liceului de muzica (1967); licentiata a Conservatorului „Ciprian Porumbescu" (1972) si a Facultatii de Lb. Straine, sectia araba (1976) a Univ. din Bucuresti. Profesor de viola la un liceu de muzica.

Debuteaza cu versuri in Amfiteatru (1968); colab. la Luceafarul, Romania literara. Steaua, Romano-Arabica etc. Apa v(e(1970) marcheaza debutul editorial, dupa care publica Chorale (1974), Hore (1977), Astronomia ierbii (1981), Scrisori de acreditare (1982) s. a. Preocuparile de orientalistica se concretizeaza in studii si traduce din poezia araba preislamica (Cele sapte mu allaqate, 1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), precum si din proza si poezia araba clasica. Versul elaborat, fructificind sugestii din lecturi orientale, dar si semnificatii ale unor motive si simboluri autohtone indica o sensibilitate lirica, aluvionata cu masura de semnele culturii literare.

Propensiunea spre notatia adeseori socanta si nazuinta secreta catre unitate ciclica particularizeaza primele plachete semnate de Grete Tartler intr-adevar, structurat pe un motiv extras din folclor. Apa vie (1977) anunta deja simbolistica inelelor din Hore (1977):

„Si-a cazut piatra
in imnul rotund
inele, inele,
si piatra tot cade
punctindu-mi cararea
zborul cu mers numarat
si marea si marea si marea" (pe marea).


In Stilpul presimtim „columna, scara neteda de stihuri, / stilp al casei noastre, lege, luminare" (Columna, scara neteda), fara sa uitam versificatia deocamdata calofila (Fresca, Uitare felegeana), exercitiul de inspiratie folclorica (Descintec) sau expresionismul postfestum, cu recuzita stiuta: „Vin faunii in dansuri suprapuse" etc. (Adoratia pamintului).

In Chorale (1974), in schimb, verbul grav reface, evoca o Transilvanie magica, o data intrat „pe poarta de lemn a neamului" (Intru pe poarta de lemn).

„Cintind choralele cu singe de pasare alba, ca o raza
prin coastele strapunse de ciocul sau, un strop
de Apa vie, ma pogor din cuibul
Ardealului si-n drumul meu o ruga
rasuna prin paduri" (Trans silvae).


E o trecere „prin jgheabul casei pustii" (Calator in clepsidra), unde timpul se converteste parca in sonuri muzicale impletindu-se in rotirea elegiaca a Choralelor:

„cit sint de dulci gitlejului meu cuvintele tale,
ca mierea zapezii cazind pe cristal;
invaluindu-ma, fug pe peretii subtiri
albine cu sunetul blind de choral".


Poeta se pierde, diafanizata, in armonia universala. Ea coaguleaza in jurul columnei — un fel de axis mundi alcatuit din sapte inele si fiecare segmentat in cite noua trepte - ce vertebreaza amintitele Hore (1977). Trecerea prin fiecare inel e de fapt o initiere in virstele omului si-ale tarii; sensul ascendent, savant orchestrat, are o cadenta de imn, poemul nefiind strain de un anume ezoterism, familiar cititorului de literaturi orientale: „ascuns e ochiul in Columna-si pornesc / pe rind cautatorii de izvoare / cu nuielusa de alun lasind-o / sa se aplece unde-i apa". Totul este o celebrare, careia ii convine versul amplu si analogia inel-hora ce umanizeaza unul din constantele simboluri (vazut mai ales coercitiv) ale umanitatii. Fata de aceasta „cintare a cintarilor" Astronomia ierbii (1981) este o pledoarie lucida, indurerata uneori, pentru supravietuirea prin cultura. Franchetea expresiei isi asociaza ceva din intelepciunea textelor arabe. „Patru corzi ale luth-ului / iti brazdeaza palma. A cincea, rosie, / e chiar vina de pe fimplele mele / Piatra e doar o pecete / a focului din adincuri. Asa cum stai aplecata / deasupra lumii, o poti atrage spre tine / ca pe o ceata" (Magnetul de ceata). Meditatia e sincopata si plinsul fara lacrimi acum, cind „imbraca hainele de chirurg si despica / ori plinge sfirsitul acesta de secol! / Uscate in insectare sint armonia si tihna, / zumzaie numai forta provocatoare!" (Fie). Un „miros de scripte orientale" (Femeie vinzind catina) impregneaza acest volum de maturitate in care cosmicul si biograficul ajung sa se suprapuna intr-un scris calofil ce nu reprima senzatia, dimpotriva: „Astronomia finului; cometa mentei / trecindu-mi prin rasuflet, ochiul galben al boului apune si dogoare; / si oglindindu-mi parul, prin vazduhuri / trec ierburi ruginii mirositoare" etc. Volumul urmator, Scrisori de acreditare (1982) renunta la tonalitatea imnica si incantatorie, se urmareste in schimb decantarea faptului divers, continuta in Substituirile(1983) ce imbina - ca intr-o summa binara - „epigramaticul, deductivul si o usoara nota moralizatoare cu elemente ale atitudinii moderne in poezie, cum ar fi depoetizarea sau aluzia culturala" (C. Regman ).

Denuntarea substituirii ce promoveaza cameleonismul e prezenta in poemele intitulate Play-back sau in poemul ce da titlul volumului: „O femeie vinde in piata / butasii de trandafiri / miinile ei zgiriate / printre radacini si tulpini care-nvie / Ce culoare au? / Uite asta! / si-mi arata pete de singe pe mina (Substituiri). Interpretarea textualizanta a poemului (M. Mincu ) reconfirma deschiderea Gretei Grete Tartler la seismele civilizatiei contemporane. Ea e turnata intr-un vers elaborat in care sint vizibile sensibilitatea muzicala si urme ale constantelor lecturi din literatura araba. Studiul aplicat al convergentelor din muzica si poezie (in Melopoetica, 1984), precum si traducerile din poezia persana si intelepciunea araba rotunjesc un profil poetic bine individualizat in ansamblul liricii noastre contemporane.

OPERA:
Apa vie, versuri. Bucuresti, 1970;
Chorale, versuri, Bucuresti, 1974;
Hore, versuri, Bucuresti, 1977;
Astronomia ierbii, versuri, Bucuresti, 1981;
Scrisori de acreditare, versuri. Bucuresti, 1982;
Substituiri, versuri, Bucuresti, 1983;
Melopoetica, eseuri. Bucuresti, 1984;
Tirgul de animale mici, Bucuresti, 1985;
Scoala de muzica, roman, Bucuresti, 1986;
Achene zburatoare, versuri, Bucuresti, . Traduceri: Al-Hamadhani si Al-Hariri, Sezatori arabe (30 de magamat), Bucuresti, 1981;
Antologie de poezie araba. Perioada clasica, I-II, trad., antologie si note de ~ si N. Dobrisan, pref. de ~, Bucuresti, 1982;
Primii poeti persani (sec. 1X-X), in colab. cu V. Bugeacu, 1983;
Al-Gahiz, Tratat despre zgtrciti, Bucuresti, 1985;
intelepciunea araba in poezia si proza secolelor V-XIV, Bucuresti, 1988;
P. Suskind, Parfumul, Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
D. Dimitriu, in Contemporanul, nr. 35, 1981;
D. Flamand, in Amfiteatru, nr. 4, 1981;
D. Muresan, in Vatra, nr. 8, 1981;
C. Pricop, in Convorbiri literare, nr. 7, 1981;
Elena Tacciu, in Romania literara, nr. 21, 1981;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 26, 1981;
H. Badescu, in Steaua, nr. 12, 1982;
D. Flamand, in Amfiteatru, nr. 9, 1982;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 44, 1982;
V. F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 52, 1982;
I. Moldovan, in Tribuna, nr. 48, 1982;
N. Steinhardt, in Familia, nr. 10, 1982;
C. Livescu, in Ateneu, nr. 9, 1983;
A. Popescu, in Tribuna, nr. 10, 1983;
Z. Sangeorzan, in Convorbiri literare, nr. 8, 1983;
Al. Calinescu, in Convorbiri literare, nr. 7, 1984;
Al. Cistelecan, in Familia, nr. 12, 1984;
C. Regman, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1984;
N. Steinhardt, in Romania literara, nr. 17, 1984;
St. Aug. Doinas, in Romania










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani