Haralamb Zinca biografia




Haralamb Zinca opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ZINCA Haralamb, se naste la 4 iul. 1923, Roman, judetul Neamt.

Prozator.

Fiul lui Iosif Sielberman si al Carolinei (n. Sielberman).

Ucenic la Bucuresti (1934-l940); bibliotecar la ARLUS (1945-l946), activist de partid (1946-l948) si sindical (1948-l950). Redactor-sef adjunct la revista Tinarul scriitor si Luceafarul, redactor la Viata Romaneasca, secretar responsabil de redactie la Gazeta literara (1962-l966).

Director al Casei Uniunii Scriitorilor din Bucuresti, din .

Debut editorial cu nuvela Primavara (1950), imagine a triumfului noului prin eradicarea „vietii de huzur" a burgheziei. A publicat numeroase volum de povestiri (Un civil in transee, 1959; O invitatie dupa miezul noptii, 1967; Crima de la . 1970), nuvele (Cazul R-l6, 1953; Urmele, 1958; Zefirul. 1964; Ordinul „Stejarul" in actiune, 1965; Dragoste moarta, 1975) si romane (Ultima toamna, 1958; Dintre sute de catarge, 1961; Moartea vine pe banda de magnetofon, 1966; Ochii doctorului King, 1968; Disparut fara urma, 1973; Limuzina neagra, 1973; Supersonicul 01 decoleaza in zori, 1974; Un glonte pentru rezident, 1975; Mapa cenusie G.R., 1977; Glontul de zahar, Bucuresti, 1981). A tradus din V. N. Ajaev, I. V. Bondarev, K. Rukiah. Haralamb Zinca si-a castigat popularitatea cu proza politista si de'spionaj, in care combina problematica sociala cu cea a creatiei, aventura fiind exemplificarea epica a ideii.

Inainte de a se dedica literaturii detectiviste, Haralamb Zinca isi orienteaza proza in jurul a doua teme: Primavara (1950), Amintire (1956) si Popasuri (1959) infatiseaza, pe un ton entuziast si intr-o logica maniheisa, marile prefaceri sociale, instituirea unei morale noi, bazate pe munca onesta si asidua. Jurnal de front (1954), Ultima toamna (1958), Un civil in transee (1959), Dintre sute de catarge (1961), Palma lui Hercules (1962), Ordinul „Stejarul" in actiune (1965), Si a fost ora „II" (1971), Ultima noapte de razboi (1972) si Dragoste moarta (1975) sint romane si povestiri din razboiul antifascist, urmarind stari sufletesti, constiinte traumatizate, frustrari sentimentale si nostalgii reprimate, cu alte cuvinte razboiul vazut ca efect psihologic.

In proza politista si de spionaj, ceea ce atrage atentia cu insistenta nu e atit aventura, deci substanta epica propriu-zisa, cit tema creatorului si a creatiei, reversibilitatea raportului dintre autor si personaj, intruziunea realului in fictiune. in O invitatie dupa miezul noptii (1967), Disparui fara urma (1973), Mapa cenusie G.R. (1977), Toamna cu frunze negre (1978), pe un fond epic detectivistic, dezlegarea aventurii sta alaturi de scrierea ei, autorul fiind detectiv ori chiar personaj.

Opera ca fictiune interfereaza cu aventura ca geneza a operei, logica actiunii si tensiunea epica fiind surclasate de schimbarea planurilor si de permanenta confruntare dintre pretextul real si efectul epic. Dintre prozele de aventuri, cel mai realizat pare serialul peripetiilor lui „B-39“, deschis cu Mapa cenusie G.R. si continuat cu Toamna cu frunze negre. Apelind la procedee si tehnici romanesti modeme (romanul in roman, romanul-reportaj) autorul creeaza o situatie dilematica autentica prin personajul Radu Doinas, spion si contraspion, silit la o permanenta dedublare, la un joc deghizat periculos. Novatoare in intentie, proza lui Haralamb Zinca nu fructifica insa eficient sugestiile, dind mereu impresia unui amalgam epic, a unui colaj, produs inevitabil al aglomerarii de fapte si al unei abilitati romanesti precare. Avatarurile constituirii cartii se confunda cel mai adesea cu cele detectiviste intr-o aventura greoaie si nebuloasa.

OPERA:
Primavara, nuvela. Bucuresti. 1950;
Cazul R-I6, Bucuresti, 1953;
Juma) de front, Bucuresti, 1954 (ed. 11, 1959);
Urmele, schite, Bucuresti, 1954;
Amintire, Bucuresti, 1956;
Atac la obiectivul 112, Bucuresti, 1956;
Ultima toamna, roman, Bucuresti, 1958;
Urmele, nuvele de aventuri, Bucuresti, 1958;
Popasuri, Bucuresti, 1959;
Un civil fn transee. Bucuresti, 1959;
Dintre sute de catarge, roman, Bucuresti, 1961;
Palma lui Hercules, Bucuresti, 1962 (ed. II, 1963);
Zefirul, pref. de V. Rapeanu, Bucuresti, 1964;
Ordinul „Stejarul" in actiune. Bucuresti, 1965;
Taina cavalerului de Dolenga, roman, Bucuresti, 1965;
Moartea vine pe banda de magnetofon, Bucuresti, 1966 (alte ed.: 1967;
1969);
Ceasurile sfintului Bartolomeu, Bucuresti, 1967;
O invitatie dupa miezul noptii. Bucuresti, 1967;
Ochii doctorului King, Bucuresti, 1968 (ed. II, 1972);
O crima aproape perfecta (Din caietul colonelul Calin Musceleanu), Bucuresti, 1969;
Crima de ta 217, Bucuresti, 1970;
Si a fost ora „H", Bucuresti, 1971;
Ultima noapte de razboi. Bucuresti, 1972;
Un caz de disparitie, anchete sociale, Bucuresti, 1972;
Disparut fara urma, Bucuresti, 1973;
Lumuzina neagra, roman, Bucuresti, 1973;
Supersonicul 01 decoleaza in zori, roman, Bucuresti, 1974;
Dragoste moarta, Bucuresti, 1975;
Un glonte pentru rezident, roman, Bucuresti, 1975;
Soarele a murit in zori, Bucuresti, 1976;
Dragul meu Sherlock Holmes, Bucuresti, 1977;
Mapa cenusie G. R., roman. Bucuresti, 1977;
Toamna cu frunze negre (Pe urmele agentului B-39), roman, Bucuresti, 1978;
Eu H. Z., aventurierul. Bucuresti, 1979;
Anotimpurile mortii (Pe urmele agentului B-39), Bucuresti, 1980;
Glontul de zahar. Bucuresti, .


REFERINTE CRITICE:
G. Dimisianu, in Romania literara, nr. 5, 1969;
T. Stoica, in Viata Romaneasca, nr. 6, 1970;
M. Robescu, in Romania literara, nr. 34, 1971;
Gr. Arbore, in Scinteia, nr. 9 033, 1972;
A. Baranga, in Saptamina, nr. 65, 1972;
M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 29, 1972;
D. Zamfirescu, in Contemporanul, nr. 10, 1972;
V. Cristea, in Romania literara, nr. 47, 1973;
M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 42, 1973;
A. Martin, Pro patria, 1974;
V. Cristea, Domeniul criticii, 1976;
G. Dimisianu, in Romania literara, nr. 44, 1976;
V. F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 36, 1976;
V. Mazilescu, in Romania literara, nr. 40, 1976;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 14, 1977;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 27, 1979;
Adriana Iliescu, in Contemporanul, nr. 24, 1979;
R. G. Teposu, in Romania literara, nr. 12, 1979;
Elena Tacciu, in Romania literara, nr. 12, 1980;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 23, 1980;
idem, in Luceafarul, nr. 22;
50, 1980;
T. Vargolici, in Contemporanul, nr. 32, 1981;
S. Titel, in Romania literara, nr. 2, 1981;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 50, 1982;
A. Martin, in Luceafarul, nr. 27, 1983;
E. Manu, in Romania literara, nr. 40, 1984;
F, Neagu, A doua carte cu prieteni, 1985;
T. Vargolici, in Romania literara, nr. 52, 1986;
V. Cristea, ibidem, nr. 3, 1989;
R. Munteanu, in Flacara, nr. 48,1989.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani