Haralambie Gramescu biografia




Haralambie Gramescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GRAMESCU Haralambie, se naste la 18 ian. 1926, comuna Plenitajud. Dolj.
Poet si traducator.

Fiul lui Ionel Gramescu si al Elisabetei (n. Odines-cu), agricultori. Liceul la Craiova si Pitesti (1937-l945); Facultatea de Medicina din Cluj (1945-l949), neterminata; Scoala de Literatura „M. Eminescu" (1950-l952), neterminata; Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti (1964-l965).

Referent la Uniunea Scriitorilor (195 M952); redactor la Editura de Stat pentru Literatura si Arta (1954-l957), la Gazeta literara (1958-l964). Luceafarul (1965-l968) si la Editura Minerva (1970-l972).

Debuteaza in Lupta Ardealului (1949); debut editorial cu Elegii si egloge (1969). Alte voi.: Norul lui Magellan. Ode si epode (1972), Prin vintul toamnei (1987).

Autor de antologii: intoarcerea florilor (1971) - poezii din folclorul nationalitatilor conlocuitoare -, Glasurile patriei (1972) - poezii patriotice - si tunurile muncii (1974). Traduce din Margarita Aligher, Arany Janos, Balzac, Ibsen, Maria Teresa Leon, K.M. Simonov s.a. A transpus in romaneste povestirile din 1001 de nopti si a repovestit Cele sapte calatorii ale lui Sindbad Marinarul (1977).

Desi a scris de la o virsta timpurie, Haralambie Gramescu nu si-a strins poeziile in volum decit la patruzeci si trei de ani. cind personalitatea sa creatoare era conturata. Scrupulozitatea aceasta este in ton cu respectul pentru traditia poeziei, pe care o „retraieste" in Elegii si egloge (1969). Textele sint scrise a la maniere de Nerval, Baudelaire, Poe s.a.. comemorindu-i pe numitii autori. Din dorinta de precizie, unele poezii au aspect de reclama:

„Durerea tristului Baudelaire
Ne-n-tinde-ntunecata cupa
Ca sa-nfruntam sinistra trupa
A negrului condotier" (Baudelaire).


Alteori mimeaza detasarea, printr-o ironie contrafacuta:

„Purtindu-ti icoana sub vesta,
Romantic pe strada suspin -
Priveliste care atesta
Ca numai la tine ma-nchin" (Bacovia).


Ca si mai tirziu, Haralambie Gramescu se vadeste a fi un poet fara inventie, preocupat mai mult de experientele estetice ale trecutului, decit de cele pe care le-ar putea el insusi produce. Vine de aici nota de cordialitate a scrisului sau, care nu socheaza prin nimic: daca scrie despre Don Quijote, apar de indata morile, daca Nerval este invocatul, atunci putem fi siguri ca fecioare blonde si focuri in noapte vor constitui recuzita. Cind vine vorba despre el insusi, poetul se arata a fi de o mare disponibilitate simbolica: „In magurile sufletului meu doarme-ntre pluguri valul lui Traian";

„Sint ca un stilp in flacari la poarta tuturor
Menit sa se dizolve in vinturile toate" (Marina).


Din cind in cind isi pune probleme insolubile: „Nu stiu daca cnejii au dospit / Globulele rosii ale inimii mele" (Pamintul). pe care va incerca sa le rezolve in cel de-al doilea volum. Norul lui Magellan. Ode si epode (1972). Aici se vede pe sine „sintetizind esentele si sensul / Marelui suflet romanesc" si se introspecteaza atent, descoperind domnite si voievozi, haiduci, vechi cetati, sfintenii ancestrale. Atavismul e mai degraba pitoresc decit profund si poetul conchide, respectind strict eticheta imagistica a epocii:

„Prin radacina-n-fipta in pamint
Sa simt cum se-nfioara din crestet pina-n talpa
Substanta minerala care sint".


Partea a doua a volumului, epodele, are tematica predominant erotica, cu tenta de post festum. Poetul se simte singur si. spune el,

„nimeni nu-i s-alunge trista pace
care-mi infige ghearele in git"
(Olga).

Sau are

„mina tremurata
De-al fericirii zbucium interzis"
(Numai Unu).

Peste toate aspectele de moment, poezia lui Haralambie Gramescu poarta emblema calatoriei, a zborului si a libertatii privite nostalgic: „Sub ceru-nalt al toamnei aces'teia albastre/Cocorii duc pe aripi fumul iubirii noastre" (Alia). Cind atitudinea sa nu e sentimentala, autorul reuseste versuri antologice:

„Surd, primavara, unde-va-n padure
Zvicnea in cornul cald al unui cerb".

Traind in umbra cartilor, Haralambie Gramescu e un poet cu „probleme personale".

OPERA:
Elegii si egloge, Bucuresti, 1969;
Norul lui Magellan. Ode si epode. Bucuresti, 1972;
Cele sapte calatorii ale lui Sindbad marinarul, repovestite de ~, Bucuresti, 1977;
Prin vintul toamnei. Bucuresti, . Traduceri: Arany ]., Versuri alese. Bucuresti, 1957;
Balade populare maghiare din R. P. R., Bucuresti, 1960;
K. M. Simonov, Fumul patriei, in colab. cu E. Silaghi, Bucuresti, 1960;
Salamon E., Ctntec pentru urmasi, in colab. cu V. Teodorescu si Veronica Porumbacu, Bucuresti, 1965;
H. Ibsen, Pretendentii la coroana, in colab. cu Maria-Alice Botez;
idem, Brand, in voi. Teatru, I, Bucuresti, 1966;
idem, Rata salbatica, in colab. cu N. Filipovici, in voi. Teatru,III, Bucuresti, 1966;
Maria Teresa Leon, Cind trecutul se numeste ea, in colab. cu D. Nicolescu, Bucuresti, 1967;
Mikszath K., Umbrela Sfintului Petru, in colab. cu Lucia Nasta, pref. de N. Balota, Bucuresti, 1968;
H. de Balzac, Istoria celor treisprezece. Bucuresti, 1969;
Kanyadi S., Versuri, Bucuresti, 1969;
H. de Balzac. Femeia la treizeci de ani. Bucuresti, 1971;
idem, Suanii (Scene din viata militara). Bucuresti, 1971 (ed. II, 1981);
Szekely J., Turnul tacerii. Bucuresti, 1973;
Tompa L., Lampa lui Diogene, Bucuresti, 1975;
Antologie de poezie bulgara de la inceputuri pina azi, in colab., Bucuresti, 1977;
Cartea celor o mie si una de nop(i, I, Bucuresti, 1978-l988;
Antologie de poezie armeana clasica si contemporana, in colab., Bucuresti. 1981;
H. de Balzac, Bcatrix. Eugenie Grandet, in colab. cu Cezar Petrescu, Bucuresti, 1981;
idem. Femeia la treizeci de ani. Istoria celor treisprezece. Bucuresti, 1981;
Cele sapte calatorii ale lui Sindbad Marinarul, repovestite de ~, Bucuresti, 1982.


REFERINTE CRITICE:
D. Micu, in Romania literara, nr. 18, 1969;
H. Badescu, in Steaua, nr. . 1969;
M. lorgulescu, in Luceafarul, nr. 36, 1972;
Dan Culcer, in Vatra, nr. 1, 1973.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani