Haralambie Tugui biografia

Haralambie Tugui




Haralambie Tugui opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TUGUI Haralambie (prenumele la nastere: Haralamb), se naste la 10 febr. 1916, Dorohoi, judetul Botosani - moare in 12 oct 1996, Iasi.

Poet.

Fiul lui Teodor Tugui, gradinar, si al Nataliei (n. Turcu). 'Scoala primara'(1924-l928) si gimnaziul'(1928-l931) la Dorohoi.

Urmeaza Liceul militar „Stefan cel Mare" din Cernauti (193l-l934) si Liceul militar „General Macarovici" din Iasi (1934-l936), unde-l are prof. de limba romana pe D. Popovici. Absolvent al Scolii pregatitoare de ofiteri din Bucuresti (1936-l937) si al Acad. Militare de infanterie din Sibiu (1937-l939). Ofiter activ in garnizoanele Cahul, Braila si Panciu (1939-l941); mobilizat pe front (194l-l943). Instructor la Scoala de subofiteri Radna (1943-l944), remobilizat si luat prizonier de armata sovietica. Trecut in rezerva (1948), e tehnician la santierul Roman pentru delaborarea munitiilor si armamentului. Normator (1949-l953) la intreprinderi si trusturi de constructii din Roman, Baia Mare, Resita, Beius si Timisoara (in 1951 termina Scoala de Normare Tehnica din Arad). Metodist la Biblioteca Regionala Banat (1963-l968). Pensionar din 1968, cind se stabileste la Iasi.

Debuteaza in revista scolara Mugurasi (1933), cu poezia Nocturna. Debut editorial cu volum de poezii Liane crude (1935). Editeaza, impreuna cu G. Rincu, revista insemnari, aparuta cu intreruperi (1933-l944), la Dorohoi. Colaboreaza la Flamuri, Lanuri, Familia, Pagini basarabene. Curentul literar. Ateneu, lasul literar, Astra, Cronica etc.

Publica volum de poezii (Prohod pentru zi, 1939; Poezii, 1966; Contrapunct, in toamna, 1969; Sub cerul Mioritei, 1971; inalt prin stema, 1972; Luminile zilei, 1972; Linga vetrele sacre, 1974; Sunetul bronzului, 1974; Tarm de legenda, 1975; Poemele triumfului, 1978; Confesiunile pamintului, 1979; Al soarelui si-al umbrei, 1980; Pe o apa visind, 1982, Ochii copiilor, 1984); memorialistica (Memoria timpului, 1977) si versuri pentru copii (Miinile de lumina, 1979). Premiul Asoc. Scriitorilor din Iasi pentru volum Confesiunile pamintului (1979).

T. este autorul unei poezii puternic marcate de perioada razboiului (Poezii, 1966; Contrapunct, in toamna, 1969; Sunetul bronzului, 1974; Confesiunile pamintului, 1979). Prin autenticitatea tonului si acuitatea senzatiilor ea aminteste poemele lui Camil Petrescu din Ciclul mortii. Viziunea dominata de „pasarea mortii" lipseste din volumele anterioare (Liane crude, 1935 si Prohod pentru zi, 1939), care afirmau, dimpotriva, un poet delicat, cu mari disponibilitati peisagistice in maniera lui Ion Pillat sau Lucian Blaga . in primele decenii de dupa 1944, in creatia lui Haralambie Tugui apar elanurile constructive („minerii in drum spre sut", „vuietul plin al uzinei", „bobul de beton nou al etajelor"), motivele civice si sociale, exprimate in versuri fara personalitate. Poeziile de inspiratie patriotica (Sub cerul Mioritei, 1971; Inalt prin stema, 1972; Linga vetrele sacre, 1974; Sunetul bronzului, 1974; Tarm de legenda, 1975) elogiaza munca plina de abnegatie, pamintul strabun si tara, vesnicia neamului, ideea de libertate si unitate nationala, mari evenimente din istoria poporului, locuri si figuri eroice, personalitati ale culturii romane. Lirica de dragoste reprezinta partea cea mai rezistenta a creatiei lui Haralambie Tugui

Fire structural romantica, autorul e un eminescian prin evocarea unui cadru natural, luxuriant, de preferinta nocturn (paduri, „oftatul plopilor", „litania apelor", luna si stelele etc). Incepind cu Luminile zilei (1972) apar tot mai frecvent notele reflexive, elegiace, accentele dramatice si interogative, provocate de trecerea timpului („Mi-s pasii tot mai grabnici si reci spre Noaptea Mare"), de singuratate sau de intrebarile ultime ale existentei. Antologia de autor, Al soarelui si-al umbrei (1980), structurata in cicluri tematice, reflecta principalele directii ale liricii lui Haralambie Tugui: evocarea nostalgica a virstei de aur, razboiul si captivitatea, sentimentul civico-patriotic, elanurile erotice si temele maturitatii (solitudinea, melancolia, desertaciunea). in volumul memorialistic (Memoria timpului, 1977) amintirile personale despre Otilia Cazimir , D. Popovici , Ion Pillat , Magda Isanos , Eusebiu Camilar s. a. sint completate cu pagini documentare (scrisori, fragmente de jurnal etc).

OPERA:
Liane crude, poeme, cu „un cuvint" de D. Furtuna Dorohoi, 1935;
Prohod pentru zi, poeme. Bucuresti, 1939;
Din activitatea Bibliotecii comunale Obreja-Caransebes, Timisoara, 1964;
Poezii, cuvint inainte de Eusebiu Camilar, Bucuresti, 1966;
Contrapunct, in toamna, poezii, Bucuresti, 1969;
Sub cerul Mioritei, poeme, Iasi, 1971;
inalt prin stema, poezii, Bucuresti, 1972;
Luminile zilei, poeme, Bucuresti, 1972;
Linga vetrele sacre, poeme, Iasi, 1974;
Sunetul bronzului, poeme. Bucuresti, 1974;
Tarm de legenda, poeme. Bucuresti, 1975;
Memoria timpului. Marturii si evocari literare, Timisoara, 1977;
Poemele triumfului, versuri, Bucuresti, 1978;
Miinile de lumina, versuri. Bucuresti, 1979;
Confesiunile pamintului, poeme, Bucuresti, 1979;
Al soarelui si-al umbrei, poeme (1935-l979), Iasi, 1980;
Pe o apa visind, poeme. Bucuresti, 1982;
Ochii copiilor, versuri, Iasi, 1984.


REFERINTE CRITICE:
L. Fulga, in Flamuri, dec, 1935;
S. Foarta, in Orizont, nr. 11, 1966;
N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 48, 1966;
Marian Popa, in Gazeta literara, nr. 1, 1967;
L. Leonte, in Cronica, nr. 52, 1969;
D. Micu, in Romania literara, nr. 45, 1969;
H. Badescu, in Steaua, nr. 4, 1971;
C. Ciopraga, in Cronica, nr. 19, 1971;
C. Baltazar, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1971;
D. Dimitriu, in Convorbiri literare, nr. 13, 1972;
Al. Raicu, in Romania literara, nr. 42, 1972;
D. Verona, in Romania literara, nr. 27, 1972;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 9, 1972;
D. Mutascu, in Scinteia, nr. 9317, 1972;
L. Alexiu, in Orizont, nr. 49, 1973;
Al. Andriescu, Disocieri, 1973;
A. Martin, Pro patria, 1974;
F. Bailesteanu, in Romania literara, nr. 19, 1975;
Al. Piru, Poezia, I;
Marian Popa, in Viata Romaneasca, nr. 4, 1978;
V. Cutitaru, in Cronica, nr. 50, 1978;
Al. Calinescu, in Convorbiri literare, nr. 9, 1980;
P. Dugneanu, in Luceafarul, nr. 13, 1980;
N. Barbu, in Cronica, nr. 12, 1981;
R. Cameci, in Contemporanul, nr. 49, 1981;
A. Martin, in Contemporanul, ni. 42, 1982;
V. Cutitaru, in Cronica, nr. 12,1983;
E. Manu, in Convorbiri literare, nr. 6, 1983;
V. Tascu, Poezia poeziei de azi, 1985.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani