Henril Zalis biografia




Henril Zalis opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ZALIS Henril, se naste la 21 mai 1932, Bucuresti.

Istoric si critic literar.

Fiul lui Iancu Zalis, expert contabil, si al Sallyei (n. Rosman).

Scoala primara la Bucuresti, unde face apoi Liceul „Alexandru Graur" (1943-l945), continuindu-si studiile secundare la Liceul „Ion Neculce" (1945-l951). Facultatea de Filologie a Univ. bucurestene (195l-l955). Doctor in filologie (1973).

Redactor la Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti. Debut cu un art. despre Cehov in revista Flacara (1949). Debut editorial cu volum Nicolae Filimon (1958).



Colaboreaza la Gazeta literara, Steaua, Romania literara, Luceafarul, Viata Romaneasca, Tribuna, Cronica, Saptamina, Ateneu s. a., semnind si cu pseudonimul Horia Zamfir, Radu Zamfir, Radu Rotaru. A publicat diverse lucrari consacrate unor curente literare: Romantismul romanesc (1968), Romantismul in literatura romana (1981), sau in directa legatura cu formele acestora: Aspecte si structuri neoromantice (1971), Scriitori pelerini (1973), Sub semnul realului (1974). Contributii critice la studiul fenomenului liric actual, in Tensiuni lirice contemporane (1975). incercari poetice proprii, in Acolada (1980), paralel cu exercitii in proza scurta: Mai aproape de amiaza (1981) sau in roman: Pina la capat (1982). O buna monografie consacrata lui Gustave Flaubert (1969) i-a adus si alegerea sa ca membru de onoare al soc. „Les Amis de Flaubert" din Rouen (1971).

Z. a dat citeva utile ghiduri de informare documentara despre clasicism, romantism, realism, naturalism, simbolism, semanato-rism, poporanism, „modernism" in literatura romana, sub forma unor lucrari bibliografice multigrafiate in cadrul institutional al BCU -Bucuresti. Rostul de initiere ramine in prim-plan si in lucrarile monografice de inceput, Nicolae Filimon (1958) si Gustave Flaubert (1969), aceasta din urma, veche devotiune, tinzind sa releve perenitatea si actualitatea unuia dintre marii novatori ai prozei europene. Romantismului romanesc, ca miscare de idei si viziune artistica, apoi iradierii sensibilitatii romantice dupa 1900 („neoromantismul") Henril Zalis le-a consacrat citeva studii interesante, chiar daca (in cazul Romantismului romanesc, 1968) sechele ale sociologismului sint inca evidente. In Aspecte si structuri neoromantice 1971), coordonatele orientarii dintre 1900 si 1950 sint supuse unei analize pertinente: paseist-eroic, fantastic, existential-confesiv, livresc s.a. Sub semnul realului (1974), ia in discutie naturalismul ca miscare deschisa, urmarindu-i fizionomia, articulatiile doctrinare, dar mai cu seama realizarile, inovatiile, relevind succesiunea scolilor nationale (de la cea franceza, de origine, la cea rusa, engleza, italiana etc.) cu reprezentantii lor notorii.

Naturalismului romanesc, degajarii valorilor estetice (o „reabilitare", intr-un sens) ii e dedicat eseul-pandant Estetica imperfectiei (1979), care fructifica o sugestie a lui M. Ralea despre latura activista, expresiva a „uritului" si a „imperfectiei". Abatindu-se de la un domeniu in care familiarizarea documentara si informatia comparatista il recomandau drept un bun specialist, Henril Zalis se aventureaza insa in sondarea (inclusiv incercarea de „catalogare") a domeniului instabil si nefixat al liricii contemporane, unde acuitatea criticului si capacitatea sa analitica ramine mult in urma altor investigatii, paralele, datorate citorva critici contemporani consacrati. Tensiuni lirice contemporane (1975) contine totusi citeva eseuri care amendeaza poncife, mimetisme, obscuritati, incoerente; incercarea de a ordona cele mai evidente „tensiuni" ale poeziei romanesti actuale (momentul de eflorescenta de dupa 1960, spre pilda) nu aduce elemente noi, notabile. Nici rezervele de lirism propriu, din placheta Acolada (1980), nu conving. in proza, Henril Zalis cultiva analitismul cu note autobiografice, in care destine individuale apar dominate de mecanismele istoriei (nuvele si povestiri, in Mai aproape de amiaza, 1981; romanul Pina la capat, 1982).

OPERA:
Nicolae Filimon, Bucuresti, 1958;
Romantismul romanesc. Eseu despre virstele interioare ale curentului. Bucuresti, 1968;
Gustave Flaubert, Bucuresti, 1969 (ed. II, 1979);
Aspecte si structuri neoromantice. Bucuresti, 1971;
Scriitori pelerini. Bucuresti, 1973;
Sub semnul realului. Eseu despre naturalismul european. Bucuresti, 1974;
Tensiuni lirice contemporane, Cluj-Napoca, 1975;
Convorbiri literare. Bibliografie elaborata de C. Pompilian si ~, Bucuresti, 1975;
Estetica imperfectiei. Contributii la studiul naturalismului romanesc, Timisoara, 1979;
Acolada, poezii, Bucuresti, 1980;
Mai aproape de amiaza, nuvele si povestiri, Bucuresti, 1981;
Romantismul in literatura romana, cercetare bibliografica, Bucuresti, 1981;
Pina la capat, roman, Bucuresti, 1982;
Rasfringeri prin fereastra deschisa. Bucuresti, 1983;
Naturalismul in literatura romana. Contributii bibliografice, Bucuresti, 1983.


REFERINTE CRITICE:
A[driaii] M[arino], in Cronica, nr. 5, 1969;
Ov. S. Crohmalni-ceanu, in Romania literara, nr. 11, 1969;
E. Papu, in Luceafarul, nr. 31, 1969;
N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 16, 1969;
C. Ciopraga, in Cronica, nr. 9,1972;
Al. Piru, Varia, II, 1973;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 4, 1975;
Al. George, La sfirsitul lecturii, III, 1980;
T. Popescu, Carti cu iesire la mare, 1980;
P. Mareea, in Ramuri, nr. 10, 1981;
V. Bugariu, in Luceafarul, nr. 16, 1981;
C. Calin, in Ateneu, nr. 5, 1982;
St. Cazimir, in Romania literara, nr. 21, 1982;
I. Holban, in Contemporanul, nr. 7, 1982;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 46;
1982;
I. Adam, in Scinteia, nr. 12736, 1983;
C. Calin, in Ateneu, nr. 10, 1984;
A. D. Munteanu, in Luceafarul, nr. 15, 1984.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani