Ilie Toroutiu biografia

Ilie Toroutiu




Ilie Toroutiu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TOROUTIU Ilie E., se naste la 17 iun. 1888, ,colca, judetul Suceava - moare in 24 nov. 1953, Bucuresti.

Istoric literar.

Provine dintr-o familie de tarani. Liceul la Suceava, univ. la Cernauti si in Germania. Asistent univ. de limba romana la Univ. din Frankfurt pe Main (191l-l913), apoi prof. la liceul „Cantemir" din Bucuresti.

Debuteaza editorial cu A fost odata (1911), culegere de povesti si cinlece „poporale".

Colaboreaza la Convorbiri literare, Samanatorul. Ramuri, Fat-Frumos, Floarea-soarelui, Litere, Pagini de istorie si critica literara. Proprietar al tipografiei „Bucovina", face un util mecenat editorial. Director al revista Convorbiri literare in ultima perioada de aparitie (1939-l944). Desi a publicat o multime de contributii istorico-literare, adevarata sa opera in cultura romana este corpusul impresionant al celor 13 tomuri de Studii si documente literare (193l-l946), insumind cea 8000 de p., „un Hurmuzachi al istoriei literare" (Perpessicius). Membru corespondent al Acad., din . Traduce din L. Anzengruber, John Bunyan, O. Funcke, Fr. Grillparzer, Friederich Hebbel, I. R. Macduff, Platon, I. C. Ryle.

Cu armatura temeinica a formatiei sale filologice de tip german, Ilie Toroutiu s-a consacrat la inceput elaborarii unor studii de economie statistica, dictionare, continuind cu lucrari de istorie literara, cu precizari, rectificari despre scriitori diversi si inegali ca valoare, lamuriri istoriografice oneste, uneori fastidioase (Oameni si carti, 1914; Pagini de istorie si critica literara, 1936). De asemenea, cercetari comparativiste de acribie universitara (circulatie de motive, influente, relatii intre germana si romana indeosebi - despre H. Heine, H. Sudermann, in raport cu literatura romana; penetratia prin traduceri, asimilari etc). Marea intreprindere a vietii sale, colectia monumentala de Studii si documente literare, editata intre 1931 si 1946, conserva un fond documentar de valoare inestimabila, rodul efortului unui colectionar impatimit, care a despuiat arhive personale din tara si strainatate si le-a sustras vicisitudinilor timpului. Din proiectul grandios (urmind sa insumeze 26 de volume)

T. a editat 13 (avind colaborarea lui Gh. Cardas , numai la primul volum). Colectie a corespondentei scriitorilor in primul rind („scrinul inaintasilor nostri, dind cetitorilor prilejul de a scotoci prin el cu toata indiscretia"), aceasta editie de documente, instrument de lucru indispensabil, colcaie de date inedite, revelatoare, care lumineaza, din varii unghiuri, tainitele sufletesti ale unor personalitati artistice sau profilul unor momente literare (8 volume sint dedicate lui Ilie Toroutiu Maiorescu si „Junimii"; 4 volume lui N. Iorga si „Samanatorului"). in spirit de perfecta onestitate profesionala, dar tributar unei viziuni excesiv istoriste, robit documentului, Ilie Toroutiu etaleaza toate datele, chiar cele mai insignifiante, violind uneori intimitatea citorva scriitori. Ordonarea imensului material nu se supune unui criteriu cronologic sau valoric (al ierarhizarilor literare), ci unui spirit de omogenitate sufleteasca, menit sa reconstituie o atmosfera. „Uriasa arhiva" (T.) contine fondul cvasicomplet al corespondentei purtate de pleiada junimista in epoca ei glorioasa (fondul Iacob Negruzzi , Ilie Toroutiu Maiorescu , I. Creanga , I. Slavici , Al. Xenopol , toti junimistii, inclusiv „caracuda"), de asemenea fondul N. Iorga din perioada „Samanatorului", fara alterarea documentului, caruia editorul ii lasa nesterse „florile de mucegaiu", dar si „margaritarele filologice".

Corespondenta pastreaza mai mult decit studiul istorico-critic „timbrul veracitatii sufletesti", credea Ilie Toroutiu Un aparat filologic riguros orienteaza cercetatorul prin dedalul de hrisoave intime si oficiale. in linii generale, structura fiecarui volum contine o introducere explicativa (citeva sint ample studii de istorie literara), textul corespondentei, complinit de note, traduceri, facsimile, indici de nume proprii si motive literare, iar volumul XIII, ultimul, un tablou sinoptic, alfabetic si cronologic si indicele general al lucrarii. Tezaur peren al culturii romane, semn al vitalitatii spirituale, colectia de documente Ilie Toroutiu este pandantul necesar al colectiei Convorbirilor literare si Samanatorului. Prin vocatie benedictina si scrupul istorist, Ilie Toroutiu recompune o harta psihologica a spritualitatii romanesti moderne intr-un impunator edificiu, a carui utilitate a evidentiat-o, cel mai indreptatit s-o faca, Perpessicius . Colectia a impus si impune rectificari de erori, legende, chiar unele reabilitari.

OPERA:
A fost odata, 1911;
Romanii si clasa dirigenta din Bucovina, Cernauti, 1911;
Tipuri. incercari literare. Cluj, 1912;
Deutsch-Rumanisches Taschenworterbuch, Leipzig, 1912;
Rumanisch-Deutsches Taschenworterbuch, Leipzig, 1912;
Romanii si clasa de mijloc din Bucovina, I-II, Cernauti, 1912;
Oameni si carti. Solea, 1914;
Frunza verde Cintece poporale din Bucovina, Solea, 1914;
Poporatia si clasele sociale din Bucovina, Bucuresti, 1916;
Un iscusit traducator al poeziei romanesti In evreeste, Cernauti, 1920;
Carmen Sylva in literatura romana. Cernauti, 1924;
lmmanuel Kant in filosofia si literatura romana. Bucuresti, 1925;
Modernismul: Simbolism-
Impresionism-expr^sionism. Bucuresti, 1927;
Heinrich Heine si heinismul in literatura romaneasca. Bucuresti, 1930 (ed. II, 1931);
Hermann Sudermann in literatura romaneasca, Bucuresti, 1930;
Herman si Dorothea-Enachita Vacarescu. Pagini din monografia Goethe, Bucuresti, 1931;
Studii si documente literare. Bucuresti, I, 1931 (colaborator Gh. Cardas);
fl-lil, 1932;
IV, 1933;
V, 1934;
VI, 1938;
VII, 1935;
VIII, 1939;
IX-XII, 1940;
XIII, 1946;
Pagini de istorie si critica literara. Bucuresti, 1936;
Contributii la o viitoare editie critica Eminescu: Lais, Bucuresti, . Traduceri: Friederich Hebbel, Maria Magdalena, trad. de ~, Cluj, 1909;
Platon, Apologia lui Socrate, trad. dupa orig. de ~, Cluj, 1911;
M. Friedwagner, Mihail Sadoveanu. Studiu literar, trad. de ~, Cluj, 1933;
Fr. Grillparzer, Strabuna, trad. de ~, Solea, 1914;
I. C. Ryle, Sufletul tau, trad. de ~, Solea, 1914;
idem, Fa ce poti, trad. de ~, Solea, 1914;
John Bunyan, Calatoria crestinului, trad. de ~, Bucuresti, 1914 (ed. n, 1923);
N. Funcke, Limba veche si limba noua, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
A. W., N-am vreme, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
L.Anzengruber, Porunca a patra, trad. de ~ (in colab.), Bucuresti, 1915;
* *, Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
I. C. Ryle, Unde sint pacatele tale?, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
idem, Cit costa a fi crestin adevarat?, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
idem, Nevoiti-va a intra pe poarta cea strimta, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
idem, Eu voi fi cu tine, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
idem, De inseteaza cineva, sa vie la Mine, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
idem, Ce ne invata pamintul, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
idem, Un cuvint catre femei, trad. de ~, Bucuresti, 1915.


REFERINTE CRITICE:
Perpessicius, Mentiuni, VI, VII;
idem. Opere, VI, VII;
P. Constantinescu, Scrieri, VI;
P. Mareea, „Convorbiri literare" si spiritul critic, 1972;
M. Bucur, Istoriografia;
Z. Ornea, Junimea si junimismul, 1975 (ed. II, revizuita si adaugita, 1978);
* *, Convorbiri literare. Bibliografie, 1975;
Valentin Chifor, in Familia, nr. 6, 1988;
Al. Sandulescu, in Romania literara, nr. 26, 1988.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani