Ioan Dimoftache Musat biografia
Ioan Dimoftache Musat opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MUSAT Ioan Dimoftache (pseudonimul lui Ioan Dimoftache), se naste la 7 ian. 1898, comuna Podul Turcului, judetul Bacau - moare in 27 sept. 1983, Cluj-Napoca.
Prozator.
Fiul lui Gheorghe Dimoftache, mic functionar rural, si al Emiliei (n. Popovici), moasa comunala.
Ramas orfan de mic copil, este crescut de bunicul sau, Ion Dimoftache, cintaret bisericesc. Dupa terminarea claselor primare, lucreaza doi ani ca ucenic intr-un atelier de potcovarie. Gratie prof. I. Simionescu, devine bursier la o Scoala de agricultura a Acad. Romane. In 1916, la incorporare, era absolvent al acestei scoli si a sase clase de liceu; in timpul razboiului absolva celelalte doua clase liceale in particular. Demobilizat in 1919, se stabileste la Cluj, unde urmeaza cursurile Acad. Agricole.
Atras de publicistica, debuteaza la gazeta saptaminala Adevarul (1920), colaborind apoi la presa democratica: Cuvintul liber, Opinia publica. Aurora, Stinga, Clopotul, Ardealul economic. Gazeta ceasornicarilor etc. Editeaza gazeta Manifestul plugaresc si saptaminalul Lectura copiilor si a tineretului (1942-l945). Prefect al judetul Turda (1945-l946), deputat (1944-l948). Redactor la Tara noua. Tribuna.
Publica romanul istoric Rascoala iobagilor (1951), care va fi dezvoltat in Razboiul iobagilor (3 voi., 1956), romanul de aventuri si spionaj Misiunea H.S. (1957), brosura de popularizare pe tema stingerii incendiilor Povestirile sergentului Negoita (1960), Micwromanul doamnei Stastok (1974) si Horea, Rex Daciae (voi. I, 1982; volum II, 1984).
Colaboreaza la Tara noua, Ardealul, Tribuna, Utunk s.a.
Raliindu-se unei tendinte a literaturii romane din deceniul sase, si anume interesul pentru romanul istoric consacrat luptei maselor populare pentru dreptate si libertate sociala (acum apar Zorii robilor, 1950, de V. Em. Galan, Sfirsitul jalbelor, 1950, de Al. Jar. Lamuri, 1950-l954, de I. Pas), Rascoala iobagilor (1951) isi intinde actiunea pe o perioada de doi ani (1512-l514), avind in centru revolta condusa de Gh. Doja. Folosind o formula epica traditionala, autorul surprinde imprejurarile in care a izbucnit miscarea, infringerea ei si martiriul conducatorului. Principalele reprosuri aduse de critica vremii (prezentarea deformata a raporturilor dintre clasele sociale, atentia acordata claselor dominante, conturarea lui Doja ca un mercenar si aventurier rupt de masele populare) vor fi remediate in noua viziune a cartii, Razboiul iobagilor (1956).
Aici Doja nu mai este un personaj sters si neconvingator, ci un model de omenie, blindete, curaj, spirit de sacrificiu, dragoste pentru cei umili si dispret fata de aristocratie. Folosind un bogat material faptic, Ioan Dimoftache Musat reuseste sa reinvie atmosfera sociala si politica a vremii. Scris in aceeasi perioada, dar publicat abia in 1982, romanul Horea, Rex Daciae este primul volum al unei trilogii consacrate rascoalei din 1784, punind accent pe figura "craisorului" Horea, in jurul caruia se invirteste un intreg carusel de figuri secundare, din diversele paturi sociale ale vremii. O tema la moda in epoca are si romanul de aventuri si spionaj Misiunea H.S. (1957), care descrie incercarile unui grup de geologi fascisti, in frunte cu frumoasa Hannelore Schmidt, de a descoperi zacamintele uranifere din Romania. Microromanul doamnei Stastok (1974) contine marturisirile unei foste actrite.
Sotie a unui capitan din armata hitlerista, decapitat pentru sabotaj, eroina revine in tara dupa douazeci si cinci de ani, din dorinta de a revedea locurile unui destin dramatic.
OPERA:
Rascoala iobagilor, roman. Bucuresti, 1951;
S-aprind luminile in sat. Bucuresti, 1951;
Razboiul iobagilor, roman, I-III, Bucuresti, 1956;
Misiunea H.S., roman. Bucuresti, 1957;
Povestirile sergentului Negoita, Cluj, 1960;
Microromanul doamnei Stastok, roman, Bucuresti, 1974;
Horea, Rex Daciae, roman istoric, I-II, Cluj-Napoca, 1982-l984. |
REFERINTE CRITICE:
M. Gafita, in Scinteia tineretului, 1 apr. 1952;
E. Luca, in Viata Romaneasca, nr. 4, 1952;
M. Lazar, in Tribuna, nr. 15, 1957;
Magda Ursache, in Cronica, nr. 23, 1974;
T. Urian, in Orizont, nr. 43, 1984;
P.M. Ardelean, in Orizont, nr. 4, 1985. |
