Logo referatelecarte



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre Anatomia aparatului cardiovascular AstronomieBiologieChimieContabilitateDesenDiverse
 DreptEconomieEnglezaFilozofieFinanteFizica
 FrancezaGeografieGermanaInformaticaIstorieJurnalism
 MarketingMatematicaMedicinaMuzicaPsihologieRomana
 Literatura RomanaTehnica

Ioan Flora biografia

Ioan Flora

Ioan Flora opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

FLORA Ioan (prenumele la nastere: Ionica), se naste la 20 dec. . Satu Nou (Iugoslavia).
Poet si traducator.

Fiul lui Iota Flora si al Vioricai (n. Balnojan), tarani.

Liceul la Virset (absolvit in 1969); Facultatea de Lb. si Literatura Romana, sectia romana-franceza, a Univ. din Bucuresti (licenta in 1973).

Ca student, frecventeaza Cenaclul studentesc Junimea, condus de Ov.S. Crohmalniceanu, si editeaza impreuna cu Gh. Craciun, M. Nedelciu, Gh. Iova, Gh. Ene, I. Lacusta si C. Stan revista manuscrisa Noii (1971 -l973).

Prof. la Liceul Economic din Alibunar (1974-l976); redactor la ziarul Libertatea si la revista Lumina din Pancevo (1977-l989). Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asoc. Scriitorilor din Serbia. Colaboreaza, timp de peste doua decenii, la cele mai importante revista culturale din tara si din Iugoslavia si la o serie de publicatii din R.F. Germania, Polonia, Ungaria, Belgia, Cehoslovacia, Turcia, Franta, Suedia. Debut editorial cu volum Valsuri (1970), urmat de Iedera (1975), Fise poetice (1977), Lumea fizica (1977), Terapia muncii (1981), Starea de fapt (1984), O bufnita tinara pe patul mortii (1988) si Memoria asa-sina(9W). Premiul "Struga" (1978); Premiul "Nolit" (1989); Premiul Asoc. Scriitorilor din Voivodina (1989).

A participat la festivalul de poezie. Serile de poezie de la Struga (1978; 1979; 1982; 1983; 1989), la intilnirile internationale ale scriitorilor de la Belgrad (1985), la Festivalul "Puskin" (1987) si la Bienala internationala de poezie de la Liege (1988).

Poet de limba romana din Banatul Sirbesc (Iugoslavia), Ioan Flora apartine de fapt literaturii noastre, si nu doar prin criteriul lingvistic, decisiv de altminteri, ci printr-o sensibilitate specifica, prin integrarea constienta in spatiul interior al liricii autohtone. El isi face studiile universitare in Capitala Romaniei, la sfirsitul deceniului al saptelea si inceputul celui urmator, formin-du-se in ambianta poetica preponderent estetizanta a acelor ani. Debutul (Valsuri, 1970) si, mai ales. al doilea volum, Iedera (1975), stau sub semnul unei viziuni paradisiace a limbajului. Imaginatia e debordant-fastuoasa, in proximitatea unei reverii cvasionirice, saturata de sintagme emblematice, amintindu-l - cum au remarcat unii comentatori - pe S.J. Perse, insa. in mod surprinzator. indeosebi pe A.E. Baconsky din Echinoxul nebunilor.

Oricum, retorica ampla, ceremonioasa a poemului in proza (si a versetului) antreneaza voluptati in-flamant-ardente ale misteriosului si arata daca nu o vocatie, in orice caz o modalitate a liricii de tip vizionar. Aceasta disponibilitate imaginativa si declamatorie deopotriva va fi foarte repede reprimata, o data cu volumul Fise poetice (1977). Extaticului, fervorilor critice, scenariilor initiatice, pe scurt abundentei unui univers puternic metaforizat, le va lua locul o lume reprezentata aproape in exclusivitate metonimic. Avem de-a face cu o schimbare programatica de paradigme: de la aceea a postromantis-mului si chiar a marelui modernism, se ajunge la una acuzat antiromantica, "realista", "prozaica".

Imaginii poetului-demiurg i se substituie imaginea poetului-scriptor (ori cronicar) care nu mai "re-creeaza", ci doar "comenteaza" lumea si existenta, intelese ca "simple himere verbale sau modele mentale in toata materialitatea lor cumplit de prezenta si vie". Discursul se simplifica pina la aparenta unei alarmante pauperitati tropice; devine notatie, banala stenograma. Textul poetic insa este organizat prin subtile tensiuni sintactice si pus intr-o relatie de echivalenta cu realul pe care nu il transfigureaza, ci il incorporeaza, dar fragmentar si analitic.

Refuzul lucid al metafizicului are ca pandant o concentrare maxima a concretului si o interiorizare a eului a carui sensibilitate ramine, in genere, depresiva. De remarcat totusi ca in acest volum de rascruce in opera autorului opereaza inca sugestia, ve-rismul imaginarului fiind radicalizat abia in Lumea fizica (1977) si in Terapia muncii (1981). Tot programatic este negata acum insasi ideea de literatura. Poezia pare ca se rezuma la conditia de document al realitatii, dar al unei realitati indeobste agresive prin deriziunea ei. S-a spus, pe buna dreptate, ca poetul devanseaza astfel poetica Generatiei '80, indeosebi prin atitudinea ironica ori de-a dreptul cinica fata de spectacolul terifiant al banalului, precum si printr-o anume practica a biografis-mului. Dincolo insa de asemenea filiatii posibile, pe traseul carora prioritatile sint relative, sa remarcam ca Ioan Flora nu se impune prin originalitatea formulei ca atare, citprintr-un paradoxal rafinament al prozaismului. Acesta se observa cel mai bine in poemele consacrate unei mitologii (chiar daca derizorii, subtil-decrepite) a cotidianului balcanic. Exista aici o anumita savoare a cromatismului, finetea relevarii pitorescului in desuet.

Cu Starea de fapt (1984) discursul se relaxeaza si devine mult mai evidenta practica metatextuala. in ansamblu, aici se regasesc temele specifice deceniului al noualea, tratate intr-un registru predominant sarcastic. O deviere de la aceasta lirica, la nivel tematic cel putin, constatam in O bufnita tinara pe patul mortii (1988), in care extrem de productiv este recursul la o zoologie cvasimitolo-gica, intr-un limbaj plin de rafinament si cu o incarcatura subtil parabolica.

OPERA:
Valsuri, Pancevo, 1970;
Iedera, Pancevo, 1975;
Rembo Ui neko drugi, trad. de J. Melvinger. KruSevac, 1975;
Fise poetice, Pancevo, 1977 (ed. rom.. Bucuresti. 1982): Lumea fizica. Virset, 1977;
FiziSki svet, trad. de M. Uzelac, Virset, 1977 (ed. noua, trad. de T. Sarov, Skopje, 1979);
Ranajezik, trad. de F. Stefan, Novi Sad, 1980;
Terapia muncii, Pancevo, 1981;
Terapija rada, trad. de A. Puslojic, Belgrad, 1981: Fise poetice. Bucuresti, 1982;
Te-leany svet, trad. de O. Stefanco, Novi Sad, 1982;
Starea de fapt, Pancevo, 1984 (ed. rom., Cluj-Na-poca, 1986);
Az anyagi vildg, trad. de K. Laszlo, Ujviddk, 1984;
Cinjenicno stanje, trad. de A. Puslo-jid, Belgrad, 1985;
Starea de fapt, Cluj-Napoca, 1986;
O bufnila tinara pe patul mor[ii, Novi Sad, 1988;
Memoria asasina, pref. de S. Ignjatovic, Novi Sad. 1989;
Izdaja metafore, trad. de A. Puslojic", pref. de S. Ignjatovic', Novi Sad, 1989;
Mlada sova na samrtnoj postelji, trad. de A. Puslojic', Belgrad, . Traduceri V. Popa, Poezii, I-TI, Pancevo, 1983;
A. Puslojic, Nu-mi amintesc prea bine, bunul meu prieten. Pancevo, 1986;
idem. Apa de baut. in colab. cu N. Stanescu, Bucuresti, 1986.


REFERINTE CRITICE:
R. Enescu, in Familia, nr. 11.1970;
G. Bogza, in Luceafarul, nr. 7, 1972;
D. Redjep,in VUS, Zagreb, nr. 1269,1976;
V.R. Tucic, SIovo je puklo, Novi Sad, 1978;
A. Popescu, in Steaua, nr. 7,1978;
D. Cristea, in Romania literara, nr. 28, 1978;
D. Tudoran, in Tribuna, nr. 29, 1978;
A. Petrov, in suplimentul cotidianului Politika, Belgrad, nr. 14,1978;
R. Siljan, in Mladborec, Skopje, nr. . 1979;
J. Zivlak. in Glas omladine, Novi Sad, nr. 224, 1980;
S. Ignjatovic, in Politika, Belgrad, 29 aug. 1981;
S. Ignjatovic', in Knjizevnost, nr. 10, 1981;
I. Alexandru, in Luceafarul, nr. 41, 1981;
V.F. Mihaescu, ibidem, nr. 9, 1982;
D. Lau-rendu, ibidem, nr. 27, 1982;
A.-D. Munteanu, ibidem, nr. 34, 1982;
L. Vasiliu, in Dialog, nr. 2,1982;
Gh. Craciun, in Astm, nr. 3, 1982;
S. Radulovic', in Knjizevne novine, nr. 644, 1982;
D. Cristea, in Tribuna, nr. 32,1982;
C. Ungureanu. in Transilvania, nr. 9,1982;
A. Popescu, in Steaua, nr. 11,1982;
M. Mincu, in Contemporanul, nr. 46, 1982;
S. Ignjatovic*, in Knjizevna kritika, Belgrad, nr. 4, 1982;
Gh. Grigurcu, in Romania literara, nr. 36, 1983;
GreteTartler, in Viata Romaneasca, nr. 4,1984;
Al. Cistelecan, in Familia, nr. 9, 1984;
E. Dorcescu, in Orizont, nr. I, 1985;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 1,1986;
M.Zivanovic, in Dnevnik, Novi Sad, 4 mai 1986;
L. Alexiu, in Orizont, nr. 20, 1987;
I.B. Lefter, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1987;
V.F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 38, 1987;
A. Marino, in Lumina, Pancevo, nr. 4-5, 1988;
V. Pavkovic', in Letopis Matice Srpske, Novi Sad, nr. 5, 1988;
I.B. Lefter, in Romania literara, nr. 48, 1988;
Al. Cali-nescu, in Cronica, nr. 52, 1988;
E. Simion, in Ramuri, nr. 12, 1988;
I. Deaconescu, Poezie si epoca, 1988;
Gh. Craciun, in Vatra, nr. 2, 1989;
A. Popescu, in Steaua, nr. 2,1989;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 39, 1989;
C. Pricop, in Convorbiri literare, nr. 10,1989;
S. Ignjatovic', Hronicar, buntovnik, alhe-micar, Novi Sad, 1989.