Ioan Holban biografia

Ioan Holban




Ioan Holban opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

HOLBAN Ioan, se naste la 2 iul. 1954, Falticeni.
Critic si istoric literar.

Fiul lui loan Holban si al Raisei (n. Cociug). Licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. „Al. I. Cuza" din Iasi (1978).

Filolog la Institutul de Filologie „A. Philippi-de" din Iasi. Colaboreaza la Amfiteatru, Anuar de lingvistica si de istorie literara, Astra, Ateneu, Cahiers roumains d'etudes litteraires, Caiete critice. Contemporanul, Convorbiri literare, Cronica, Dialog, Luceafarul, Opinia studenteasca, Romania literara, Steaua, Tribuna, Tribuna Romaniei. Debut publicistic in Dialog (1975); debut editorial cu volum Proza criticilor (1983), urmat de monografiile Ion Creanga (1984) si Hortensia Papadat-Ben-gescu (1985), de Profiluri epice contemporane (1987) si Literatura subiectiva (I, 1989). Premiul pentru critica literara al Colocviului national de literatura si publicistica (1977); Premiul „Napoca universitara" (1978);

Premiul revista Cronica (1982).

O prodigioasa activitate foiletonistica (peste o mie o suta de articole) a prefatat si insotit cele cinci volume publicate de II. in decursul a nu mai sase ani (1983-l989). Abundenta publicisticii a dat impresia risipirii fortelor (N. Manolescu), dar si a unei energii remarcabile, subliniata de M.Papahagi intr-un sintetic portret: „Stapinirea unui limbaj specializat si suplu, inzestrarea pentru analiza (si in special pentru aceea a prozei), seriozitatea si [] o putere de munca nu tocmai comuna in tinara generatie (] sint atuurile sale esentiale".

Spiritul analitic si exceptionala priza la text sint dublate de un apetit teoretic vizibil deopotriva in instrumentarul de care uzeaza (structuralism, psihanaliza, tematism. semiotica, narato-logie) si in efortul personal de conceptualizare (de unde frecventa sintagma „ceea ce am numi", care introduce noi termeni). Atare trasaturi sint revelate de la prima carte. Proza criticilor (1983), al carei obiect il constituie E. Lovinescu si G. Ibraileanu in ipostaza de creatori epici, „prima cercetare serioasa consacrata romanelor" lovinesciene si abordare de „subtilitate interpretativa" a Adelei (Al. Calinescu).

Analizata freudist, proza lui E. Lovinescu ii apare ca reflexul unui „complex literar" si ca un analogon al aderentei criticului modernist la psihanaliza (ca si in cazul lui Ibraileanu, o asemenea derivare directa a romanelor din teoria/critica literara lovinesciana e pasibila de eroarea intentionalitatii, cum a observat N. Manolescu), vizind un model epic de natura a sincroniza romanul romanesc cu cel european, dupa cum proza lui Ibraileanu este citita ca o prelungire a lecturilor si tezelor psihologice aiecriticului, in care se prefigureaza natura romanului, a erosului, a „spatiului-fe-meie" etc. Intentia lui Ioan Holban e de a demonstra organicitatea de ansamblu a operei celor doi autori si de a stabili, la un nivel general, diferenta specifica a „prozei criticilor". Ion Creanga (1984), carte scrisa, pare-se, inaintea Prozei criticilor, mai tehnicista ca discurs critic decit aceasta, corecteaza o serie de idei clasicizate (de exemplu, aceea a „roiului de citate", evocat de G. Calinescu) si faureste imaginea unui Creanga care, in Amintiri din copilarie, „pe masura ce scrie cartea isi creeaza propriul eu". Reconstituind / retraind trecutul prin hipotipoza, in alti termeni prin recursul la „eul narator" si la „eul erou" sau la „mimesis" si „die-gesis". Amintirile sint definite ca un text plasat in „spatiul pactului autobiografic, guvernat de efortul intru reconstituirea adevarului despre sine" si reunind osmotic cele doua componente axialeale personalitatii scriitorului: Povestitorul si invatatorul. Analiza ironiei (intra- si ex-tradiegetice), a „structurilor temporale", a procesul ui de generare a textu I ui si de contempl are a trecutului prin matricele narative cu care debuteaza cele patru parti ale cartii, identificarea modalitatilor de implicare a cititorului, consideratiile despre codul cultural sint tot ati-tea contributii originale si incitante la exegeza derutantei opere.

Monografia Hortensia Papadat-Bengescu (1985). venind dupa o serie bogata de studii si eseuri consacrate unor scriitori contemporani (Valeriu Ciobanu, C. Ciopraga, FI. Mihailescu, Viola Vancea, Maria-LuizaCristescu), urmareste drumul prozei autoarei de la psihologic/eseistic la epic, fara a-l unilateraliza. ci observind cu subtilitate dozajul subiectiv obiectiv, pastrat anume pe tot parcursul operei (cu exceptia Drumului ascuns. considerata cea mai obiectiva creatie a romancierei), prevalenta psihologicului in prima ei parte, a epicului in a doua si sinteza ei suigeneris in Radacini, „textul care, recuperind esenta celor doua etape anterioare, inchide, de fapt. Opera".

In Profiluri epice contemporane (1987), cronicarul actualitatii alcatuieste un tablou al prozei din ultimele trei decenii, clasata pe criteriul generatiilor, promotiilor, scolilor. Taxonomia este discutabila, ca oricare alta , ca si incadrarile, ca si absenta unor nume ca A. E. Baconsky, I. Lancranjan, T. Mazi-lu, O. Palei, T. Popovici s.a. Lucrarea rezista printr-o seama de „profiluri" (intre ele: N. Breban, A. Buzura, P. Georgescu, D. R. Popescu, M. Sin, E. Uricaru", „optzecistii"). Dupa cum in cartile anterioare demersul critic pornea, in spirale din ce in ce mai ample, de la „matricea narativa", „scena-pivot" sau personajul axial, aici portretele se bazeaza, in identitatea lor dinamica, pe „cartea-efigie". Cu Li-teraturasubiectivati, 1989), Ioan Holban revine la preocuparea mai veche pentru literatura confesiva. „personala", care circumscrie texte ce au in comun „pactul autobiografic". Tratind despre jurnalul intim (de la C. A. Rosetti la Petre Stoica) si autobiografia literara (de laT. Vir-nav la Valeriu Cristea), cartea reprezinta un prim volum dintr-o anuntata serie mai ampla si pledeaza cauza recuperarii in spatiul literalita-tii a unor scrieri ce temalizeaza si textualizeaza viata, lacind din „persoana" autorilor „personaj"'. ..om construit" sau. cu un cuvint drag criticului, „de hirtie".

Laborios, aplicat cu voluptate si metoda la text, construind un demers modern si riguros, autor de ipoteze originale si de proiecte indraznete, parte deja materializate. II. ocupa un loc proeminent in ierarhia ultimelor promotii de critici si istorici literari.

OPERA:
Proza criticilor. Bucuresti, 1983;
Ion Creanga. Spatiul memoriei. Iasi, 1984;
Hortensia Papadat-Bengescu. Bucuresti, 1985;
Profiluri epice contemporane. Bucuresti, 1987;
Literatura subiectiva, I Jurnalul intim. Autobiografia literara, Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 27, 1983;
P. Georgescu, ibidem, nr. 38, 1983;
Al. Calinescu, in Convorbiri literare, nr. . 1983;
Al. Calinescu, in Convorbiri literare, nr. 4, 1984;
M. Mihaies, in Orizont, nr. 5, 1985;
Al. Calinescu, in Cronica, nr. 33, 1985;
N. Manolescu. in Romania literara, nr. 36, 1985;
M. Papahagi, in Tribuna, nr. 37, 1985;
Gli. Grigurcu, in Familia, nr. . 1986;
M. lorgulescu, in Romania literara, nr. 43, 1987;
D. C. Mihailescu, in Transilvania, nr. 2, 1988;
Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 1, 1988;
P. Poanta, in Steaua, nr. 2, 1988;
P. Georgescu, in Via[a Romaneasca, nr. 8, 1988.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani