Ioan Missir biografia




Ioan Missir opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MISSIR Ioan, se naste la 1890, New York (SUA) - moare in 1944, Botosani.

Prozator.

Fiul lui Bogdan Missir si al Cecileei (n. Marchand), originara din Fribourg (Elvetia). Emigranti in SUA, parintii se reintorc in tara (1890).

Scoala primara si liceul la Botosani (1897-l909), apoi Facultatea de Drept din Bucuresti. Mobilizat si trimis ca sublocotenent pe frontul din Carpati (1916), lupta vitejeste pina la incheierea armistitiului (demobilizat cu gradul de capitan in rezerva).

Tot restul vietii a profesat avocatura; a fost, o vreme, primar al orasului Botosani. Experienta frontului constituie substanta unicei sale carti, Fata Moarta ('937), aparuta in cinci ed. pina in 1945, incununata cu premiile Acad. Romane si Soc. Scriitorilor Romani, o cronica de tulburatoare autenticitate a primului razboi mondial, replica, intr-un anume sens, la Pe frontul de vest nimic nou de E.M. Remarque.

Derutant, raportat la continutul ei, titlul cartii reprezinta de fapt numele dat, in timp de pace, plaiului unde, potrivit unei legende triste, si-ar fi sfirsit viata doi tineri indragostiti, prigoniti de vitregia sortii; tot aici, in preajma Casinului, in vreme de razboi, s-au desfasurat lupte singeroase, astfel incit Fata Moarta a devenit simbolul unei si mai mari tragedii, „locul unde trunchiurile copacilor, retezati de uraganul artileriei, poarta schije si gloante, unde fiecare brazda e insemnata, unde combatantii au trait doua luni de incercari disperate, de atacuri cistigate si fririte sub bombardamente infernale". Cronica de razboi, realizata prin rememorarea faptelor, scrierea lui Ioan Missir nu datoreaza, cu toate acestea, nimic fictiunii.

Evenimentele inregistrate, incepind cu emotiile primei zile de campanie, pina la incheierea armistitiului si demobilizare, sint cunoscute de scriitor prin trairea lor nemijlocita si transcrise cu concretetea si autenticitatea desfasurarii, in pagini pline de rascolitoare si dureroase adevaruri. Realitatea de zi cu zi, clipa de clipa a frontului, nesiguranta, zapaceala, descurajarea, haosul si framintarea neintrerupta, foamea, frigul, bolile sint consemnate in contrast cu tot atitea dovezi ale „nepasarii vinovate" a guvernantilor. In atare conditii, eroismul ostasilor si ofiterilor romani, spiritul de jertfa patriotica isi evidentiaza cu atit mai pregnant sensurile, infatisarea sobra si discreta a unor exemplare fapte de vitejie, sinceritatea marturiei autorului, implicat pina la ultima fibra in existenta dramatica de pe front, sint motive ce-au determinat aprecierea elogioasa a lui Iorga, din cuvintul inainte al editiilor succesive: „Cetitorule, ai inaintea ta o frumoasa carte de adevar. Un om cinstit si viteaz spune ce s-a intimplat in adevar. O spune limpede si adinc induiosat". Carte de profunda umanitate, cu pagini de coplesitoare emotie inchinate ostasilor simpli si sacrificiului lor pilduitor.

Fata Moarta este un impresionant jurnal de front a carui excelenta vine si din alerta continua a sensibilitatii autorului, caruia nu-i scapa practic nimic din ceea ce se petrece in jur, deopotriva si de calitatea cinematografica a observatiei si relatarii, cu atit mai surprinzatoare prin modernitatea ei, cu cit se manifesta la un scriitor care nu s-a afirmat prin nici o alta opera literara. Mobilitatea privirii, finetea perceptiei, notatia rapida si eliptica dau densitate unor pagini unde, in absenta oricaror concesii facute patetismului si deopotriva aglomerarii amanuntelor parazitare, Ioan Missir izbuteste sa contureze imaginea atotcuprinzatoare, de „vedenie apocaliptica", a primului razboi mondial.

OPERA:
Fata Moarta, roman, Bucuresti, 1937 (ed. II, 1938;
ed. III, 1939;
ed. IV, 1942;
ed. V, 1945);
ed. noua, pref. de T. Vargolici, Bucuresti, 1967 (reeditare, 1977).


REFERINTE CRITICE:
T. Vargolici, in Luceafarul, nr. 30, 1967;
Gh. Stoica, in Transilvania, nr. 5, 1980;
A. Sasu - Mariana Vartic, Romanul romanesc, II.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani