Ioana Postelnicu biografia

Ioana Postelnicu




Ioana Postelnicu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

POSTELNICU Ioana (pseudonimul Eugeniei Banu), se naste la 18 mart. 1910, Poiana Sibiului, judetul Sibiu.

Prozatoare.

Fiica lui Constantin Banu al Lesii de pe Vlasini si a Evei (n. Albii), tarani, stabiliti in Sibiu din 1911 (tatal, mic meserias - curelar - si apoi comerciant).

Clasele primate, incepute la Institutul de calugarite catolice Ursuline din Sibiu (1917-l920), incheiate la Liceul de fete „Domnita Ileana" clin aceeasi localitate (1920-l928). Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Cluj (1928-l930) si Bucuresti (1930-l931), fara examen dC licenta.

In liceu l-a avut prof. pe I.U. Soricu; indrumata de T.C. Stan, ia legatura cu E. Lovinescu si cenaclul „Sburatorul" (marele critic ii si alege pseudonimul literar). in perioada 1940-l944, secretar literar si de presa la Teatrul National (sub directoratul lui L. Rebreanu); intre 1946 si 1948, inspeclor de teatru la Departamentul Artelor. Pune la cale, in 1943, manifestul „Cercului literar" din Sibiu, iar intre 1945 si 1947 isi pune casa la dispozitie pentru continuarea sedintelor „Sburatorului".

Activitati culturale varii: activeaza la Casa de Creatie din Bucuresti, conduce cenaclul Casei Corpului Didactic „Mihail Sadoveanu", se ocupa de pag. culturala a ziarului Natiunea (1947) etc. Debut cu foiletoane in Adevarul literar si artistic (1938), sub pseudonimul Sergiu Dusescu; debut in volum cu romanul Bogdana (1939; ed. II. 1979), urmat de Bezna (1943; Premiul „Udriste Nasturel" al Acad.), Povestea lui Totna Feriga (1952), Padurea Poenari (1953), Orasul minunilor (1957), Serfi (1958), Adolescentii (1962), Plecarea Vlasini lor (1965), Toate au pornit de la papusa (1972; Premiul Asoc. Scriitorilor din Brasov), Roata gtndului, roata pamintutui (1977), intoarcerea Vlasinilor (1979; Premiul „Ion Creanga" al Acad.). A scris in colab. cu T. Vornic piesa Imparatita lui Machidon (1956), jucata in mai multe leatre din tara, s> a tradus, in colab., din literatura sovietica. Ioana Postelnicu este o scriitoare tenace, neomologala insa de critica.

Primul roman al Ioanei Ioana Postelnicu, Bogdana (1939), istorie a unei tinere fele care ajunge secretara, apoi sotie de avocai si are o aventura exiraconjugala cu Val, pusa la cale prin telefon, a stirnit entuziasmul lui Lovinescu. care vedea in el o carte de o „puritate desavirsita". G. Caiinescu il punea insa in dependenta de Tinerete (1936) de Lucia Demetrius. socolindu-l, fata de acesta, roman de un erotism mai cuminte, „fara indecente grave, doar cu vaporoase stari sexuale". Modelul evident al celui de al doilea roman, Bezna (1943), era Concert din muzica de Bacii de Hortensia Papadai-Bengescu. Avem, ca si acolo, trei familii, personajele au ereditatea incarcata si sint ruinate de boli fizice si morale.

Alexandru Strajeru e insurat cu Elena, o tuberculoasa, care i-a daruit un fiu firav, pe Cosma. Sotii urmeaza sa se mute in casa muribundului Sief Comanescu, din casatoria caruia cu Lilly a rezultat o arierata, Clody, un fel de Mika-Le. dupa cum Cosma, varul ei de al doilea, e un print Maxentiu. Dementa sexuala a Clody-ei va imputina vitalitatea lui Cosma, nevoii sa si trateze tuberculoza prin sanatoriile elvetiene. Elena Strajeru moare si Alexandru o ia de nevasta pe Ema, guvernanta adusa de la Dresda pentru Clody, profesoara de pian. Cosma se insoara cu o fata saraca, Mana, alta disponibila erotica, indragosiila de unchiul ei Andrei, sol al altei bolnave, Alice. Refulata Marta incearca sa evadeze din bezna constiintei printr-un pictor, Luki Durma, in peisajul marin al Balcicului. Cosma cade din nou in trista sa pasiune pentru Clody, iar la sfirsii, Marta si Andrei mor in cutremurul din .

Romanul e de analiza mai mult fiziologica decit psihologica.

Dupa aceasta experienta, Ioana Postelnicu a trecut prinlr-o lunga perioada de incertitudini, revenind abia in 1952, cu Povestea lui Toma Feriga, scriere de tranzitie spre literatura pentru copii si tinerel, in care a slaruil un deceniu si a publicai inca patru carti: Padurea Poenari (1953), Orasul minunilor (1957), Serfi, „sase povestiri penlru copii cuminti si mai putin cuminti" (1958), si Adolescentii (1962). Investigatia psihologica si lumea citadina catre care o orienta E. Lovinescu, ca si literatura pedagogica sint parasite in romanul urmator, Plecarea Vtasinilor (1965), reconstituire a vietii oierilor ardeleni din Regiunea Sibiului. in vremea dinainte de rascoala lui Horea.

Romanul da detalii cu privire la datini si ceremonii si apasa pe rezistenta aprigilor mocani impotriva administratiei straine. Intentia autoarei esle de a crea un cadru cosmic grandios pentru o epopee a vietii_ rurale transilvane, expusa in conlinuare in intoarcerea Vtasinilor (1979), pina la celebrul proces al Memorandumului. Cele peste o mie de pagini ale acestei scrieri ciclopice nu ofera, totusi, o tipologie, fiind mai curind speciacolul unei compuneri ambitioase, trudnice. Oarecare atentie, sustine S. Cioculescu. ar merita Nicolae Branga. geniul rau al vlasinilor, personaj, cu toate acestea, schematic, lipsit de viata, fara acea putere de creatie care face chiar din personajele exponentiale ale lui Rebreanu oameni vii. Un numar de istorii epice este aglomerat in aceasta evocare in fresca, fara acea curgere limpede catre un deznodamint care salveaza romanul, scotindu-l din categoria amorfa a cronicii social-istorice. Compozitia greoaie, ca si dorinta de a obtine poezie dintr-o materie prin excelenta prozastica, face lectura dificila. Prolix este romanul Toate au pornii de la papusa (1972), istorie a razbunarii fiicei inginerului Andricu, din fabrica de echipament militar a inginerului Durdea, pe avocatul criminal Serban Sabaru, care a siluit-o si din cauza caruia si-a pierdut parintii.

Banditul e arestat in Delta, unde Matea lucra ca biolog intr-un centru de cercetare.

Roata gindului, roata pamintului (1977) nu e un roman, cum scrie pe coperta, ci relatiunea unei calatorii, in scopul ingrijirii sanatatii, la Paris (1967), in America de Nord (Canada, Statele Unite) si in alte tari din Europa. Autoarea face referiri la unele din cartile sale (cum a scris Plecarea Vlasinilor, cum s-a documentat in Delta pentru Toate au pornit de la papusa etc).

OPERA:
Bogdana, roman, Bucuresti, 1939 (ed. II, 1979);
Bezna, roman. Bucuresti," 1943 (ed. II, cu o pref. de C. Crisan, 1970);
Povestea lui Tonta Feriga, Bucuresti, 1952;
Padurea Poenari, roman, Bucuresti, 1953;
Imparatita lui Machidon, piesa in trei acte si un tablou final, Bucuresti, 1956 (in colab. cu T. Vornic);
Orasul minunilor, roman. Bucuresti, 1957;
Serfi. Sase povestiri adevarate pentru copii cuminti si mai putin cuminti. Bucuresti, 1958;
Adolescentii, roman. Bucuresti, 1962;
Plecarea Vlasinilor, roman, Bucuresii, 1965 (ed. II, 1967;
ed.III, cu o pref. de Dan Zamfirescu, 1974;
ed. IV, 1981);
Toate au pornit de la papusa, roman, Bucuresti, 1972;
Roata gindului, roata pamintului. Itinerarii esentiale. Bucuresti, 1977;
intoarcerea Vlasinilor, roman, Bucuresti, 1979;
Ce ne povestesc Milena si Crina, Bucuresti, 1982;
Frank and Smith Company, roman. Bucuresti, 1982;
Eternele iubiri, nuvele, Bucuresti, . Traduceri: I. Popov, Familia, drama in patru acte, zece tablouri, trad. de ~ si Xenia Stroe, Bucuresti, 1950;
Alexandr Lukin si D. Poljenovki, Frontul din umbra, roman, trad. de ~ si I. Vascenko, Bucuresti, 1964;
Jakub Kolas, Mlastina, roman, trad. de ~ si Maria Roth, Bucuresti, 1967.


REFERINTE CRITICE:
E. Lovinescu, in Revista Fundatiilor Regate, nr. 7, 1939;
VI. Streinii, in Viata Romaneasca, nr. 8, 1939;
G. Calinescu, Istoria;
P. Constantinescu, Scrieri, IV, 1970;
Ov.S. Crohmalniceanu, Literatura, I;
D. Tudoran, Biografia debuturilor, 1978;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 12, 1978;
G. Muntean, in Romania literara, nr. 35, 1982;
C. Caliman, in Contemporanul, nr. 9, 1983;
E. Manu, in Romania literara, nr. 12;
49, 1985;
A. Sasu - Mariana Vartic, Romanul romanesc, II;
T. Vargolici, in Romania literara, nr. 22, 1987;
Al. George, in Romania literara, nr. 2, 1988;
Olimpia Radu, Pagini de critica, 1988.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani