Ion Pas biografia

Ion Pas




Ion Pas opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PAS Ion (numele la nastere: Ioan M. Pascu), se naste la 6 oct. 1895, Bucuresti - moare in 20 mai 1974, Bucuresti.

Romancier si traducator.

Fiul lui Marin Pascu, mic mestesugar, si al Mariei (n. Ispas).

Sotul Sarinei Cassvan. Scoala primara, in mahalaua copilariei. Autodidact. Ucenic de zidar, culegator si legator de carti, zetar, mecanic.

Debut cu schita Barbu in revista Dumineca (1910). Debut editorial cu volum

Din lumea celor obiditi (1912). Din 1913, colaborator si redactor la Revista copiilor si a tinerimii (C. G. Costa-Fom). Membru in conducerea Uniunii Ziaristilor Profesionisti si a Asoc. Generale a Presei, director al Teatrului National din Bucuresti (1946), ministrul Artelor (1946-l948), prim-loctiitor al ministrului Culturii (1955-l958), presedintele Comitetului Radiodifuziunii (1958-l965).

Alte functii de conducere: presedintele Grupului Roman al Uniunii Interparlamentare, presedintele Sindicatului Ziaristilor, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor etc. A publicat revista Spre lumina (1912), Gazeta tinerimii (impreuna cu Al. Terziman), Omul liber (1923-l925), Cugetul liber (1927-l928, in colab. cu E. Relgis), Santier (1933-l937).

Colaboreaza la: Socialismul, Lumea noua. Adevarul, Dimineata, Universul literar, Veselia, Viata sindicala. Lupta, A.B.C., Facla, Rampa, Cuvintul liber. Jurnalul, Presa noastra. Libertatea, Scinteia, Romania libera, Veac nou etc. „Spirit constiincios si robace" (L. Kalsutian), Ion Pas a scris mult: povestiri (Draga noastra pasarica, 1951; Trecut intunecat, 1957; Povestiri vechi si noi, 1966), silite si nuvele (Din lumea celor obiditi, 1912; Lumea celor necajiti, 1924; Tablouri in carbune, 1935; Simple intimplari, 1943; Lumea noastra, 1946), romane (Povestea unei fete, 1927; Vesnicul invins, 1931; Zilele vietii tale, I-IV, 1948-l950; Lanturi, I-IV, 1950-l954) si memorialistica (Oameni si momente, 1946; Galantar. Carti si oameni, 1946; Asa a fost odata, 1955; Carte despre vremuri multe, 1963; Aducere aminte, 1972; Evocari, 1973). A tradus din Dickens, Dostoievski, A. France, Fielding, M. Gorki, V. Hugo, Stendhal, Upton Sinclair, L. Tolstoi, E. Zola, J. Verne etc.

Povestitor liric, inclinat spre sfatosenie, Ion Pas evoca cu duiosie, in prozele inceputului, „lumea celor obiditi", destine tragice fixate in crochiuri epice cu finalitate moralizatoare. De la notatia jurnaliera si portretistica, scrisul lui Ion Pas a evoluat, in perioada interbelica, spre obiectivitate. Doua mici „romane" (Povestea unei fete, 1927; Vesnicul invins, 1931) sint insa lipsite de interes estetic: primul, inspirat din mahalaua mizera, are note reportericesti; o tenta naturalista (prin mecanismul fatalitatii) intervine in destinul vesnicului dezamagit din iubire, in al doilea. Schitele si nuvelele lui Ion Pas (Tablouri in carbune, 1935; Simple intimplari, 1943; Lumea noastra, 1946) sint, de fapt, scurte naratiuni, multe „istorioare cu copii nevoiasi", sentimentale in nota compasiva dickensiana.

Cartile maturitatii artistice (Zilele vietii tale, I-IV, 1948-l950; Lanturi, I-IV, 1950-l954), constructii epice ample, reeditate des, revazute succesiv, ilustreaza un gen de roman memorialistic, evocativ, deghizind confesiunea in fictiune. Veritabila cronica sociala a inceputului de secol, Zilele vietii tale (1948-l950) are ambitia unui Bildungsroman intretaiat de liniile de forta ale epocii, filtrate prin subiectivitatea unui „martor in acuzare".

Fresca a capitalei (refacerea climatului social, politic, artistic), cartea este evocativ-lirica, desi recurge la persoana a doua pentru a crea o distantare epica intre naratorul matur si faptele relatate. Autobiografismul adus de curentul rememorarii duioase din Zilele vietii tale nu lipseste nici din ampla cronica Lanturi (1950-l954). Real-fictiv se intrepatrund inextricabil intr-o carte a „robiilor" ce apasau conditia omului de jos, incepind din 1866 si pina in perioada interbelica. „Povestas" pitoresc, utilizind virtutiile expresive ale stilului oral, Ion Pas reface, din intimplari cu sens epic si comentarii, o ampla pinza care reinvie atmosfera celor mai felurite medii (de la Palat la cercurile muncitoresti); un „galantar" de personalitati politice, artistice si culturale se perinda in pagini acidulate de ironie.

Memorialistica propriu-zisa (Oameni si momente, 1946; Galantar. Carti si oameni, 1946; Asa a fost odata, 1955; Carte despre vremuri multe, 1963; Aducere aminte, 1972; Evocari, 1973), in care multe texte migreaza de la un volum la altul, reface climatul cultural al epocii, evoca, fara idealizari, scriitori romani sau straini pe care i-a cunoscut direct sau prin lecturi, precum si pe unii conducatori ai miscarii socialiste romanesti. Memorialul de calatorie si multa literatura pentru copii intregesc imaginea unui scriitor prolific, de factura umanitarista, din familia A. France - R. RoIIand, cu sentimentul responsabilitatii sociale. Cartile lui Ion Pas ramin documente colorate liric ale unor epoci revolute.

OPERA:
Din lumea celor obiditi, schite. Bucuresti, 1912;
In seara de Craciun, piesa, un act. Bucuresti, 1922;
Drumul mortii insemnarile unui soldat. Bucuresti, f.a.;
Pentru zilele de vacanta, istorioare pentru copii. Bucuresti, 1922 (ed. II, 1948);
Razboiul, cu o pref. de Henri Barbusse, antologie alcatuita de ~, Bucuresti, 1922;
Jurnalul lui Nicusor si alte istorioare pentru copii. Bucuresti, .1923 (alte ed. 1931 si 1939, sub udul Nicusor. intimplari din viata unui copil cuminte);
In lumea copiilor. Bucuresti, 1923;
Lumea celor necajiti, schite si nuvele. Bucuresti, 1924;
Povestea unei fete, roman. Bucuresti, 1927;
Gaina cea motata si alte istorioare pentru copii. Bucuresti, 1929 (ed. II, 1942), Familia Chit-Chit. in seara de Craciun. Noaptea invierii, teatru pentru copii. Bucuresti, 1930;
Vesnicul invins, roman. Bucuresti, 1931;
Pasarica, draga mea. Bucuresti, 1932 (ed. IV, 1939), Tablouri in carbune, schite. Bucuresti, 1935 (ed. II, revazuta si completata, 1947);
Familia Chit-Chit, piesa in patru tablouri, Bucuresti, 1938;
Istorioare alese. Bucuresti, f.a.;
Simple intimplari, schite. Bucuresti, 1943;
in amintirea lor. Bucuresti, 1945;
Lumea noastra, schite. Bucuresti, 1946;
Oameni si momente, memorialistica. Bucuresti, 1946;
Cocarda rosie. Bucuresti, 1946;
Galantar. Carti si oameni, memorialistica. Bucuresti, 1946;
Noi, in furtuna, Bucuresti, 1946;
Drum spre pace, cuvint introductiv de L. Radaceanu, Bucuresti, f.a. Noi, in U.RS.S. Kiev, Moscova, Leningrad. Bucuresti, 1947;
O istorioara cu soareci. Bucuresti, i948 (alte ed.: 1955;
1957);
Zilele vietii tale, roman, I-FV, Bucuresti, 1948-l950 (ed. V, Bucuresti, 1967), Lamuri, roman, I-IV, Bucuresti, 1950-l954, (ed. IV, I-II, 1965);
Draga noastra pasarica, povestiri, Bucuresti, 1951;
Noi, la 77, povestire. Bucuresti, 1952;
Va veni o zi. Bucuresti, 1954;
Hans Christian Andersen, Bucuresti, 1955;
Asa a fost odata. Bucuresti, 1955 (ed. II, cuvint inainte de R. Popescu, 1961);
Carte despre drumuri lungi. Bucuresti, 1956: „Ca un fluviu puternic", insemnari despre cultura sovietica. Bucuresti, 1956;
Trecut intunecat, povestiri, Bucuresti, 1957;
Carte despre oameni, locuri, intimplari. Bucuresti, 1961;
Cane despre vremuri multe. Bucuresti, 1963;
intimplari cu Balcescu, Bucuresti, 1963;
Povestiri vechi si noi. Bucuresti, 1966;
Prezente (1919-l967)! cu un cuvint introductiv de T. Vargolici, Bucuresti, 1968;
Scrieri, I-VII, Bucuresti, 1970-l974;
Aducere aminte, memorialistica. Bucuresti, 1972;
Evocari, memorialistica. Bucuresti, . Traduceri: V. I. Lenin, Boala copilariei comunismului, trad. de ~, Bucuresti, 1921;
J. Veme, Interesantele aventuri ale unui chinez. Bucuresti, 1922;
J. Veme, Mihail Strogoff, trad. de ~ si Sarina Cassvan, Bucuresti, 1922;
J. Veme, Ocolul pamintului in optzeci de zile, trad. de ~, Bucuresti, 1922;
J. Veme, Castelul din Carpati, trad. de ~, Bucuresti, 1923;
J. Veme, Mathias Dandorf, trad. de ~ si Sarina Cassvan.

Bucuresti, 1923;
Al. Kuprin, Bordelul, trad. de ~, Bucuresti, 1924;
J. Renard, Roscovanul, trad. de ~, Bucuresti, 1924;
fi. Zola, Bestia umana, trad. de ~, Bucuresti, 1924;
M. Gorki, Mama, trad. de - si Sarina Cassvan, Bucuresti, 1925;
fi. Zola, Cele patru evanghelii, trad. de ~, Bucuresti, 1925;
A. France, Zeilor li-i sete, trad. de ~, Bucuresti, 1926;
A. France, Crima lui Sylvestre Bonnard, trad. de ~, Bucuresti, 1926;
A. France, Revolta ingerilor, trad. de ~ si H. Iulian, Bucuresti, 1926;
J. Veme, Un bilet de loterie, trad. de ~, Bucuresti, 1926;
fi. Zola, Greseala abatelui Mouret, trad. de ~, Bucuresti, 1926;
fi. Zola, ,La fericirea femeilor", trad. de ~, Bucuresti, 1926;
fi. Zola, Spovedania unui tinar, trad. de ~, Bucuresti, 1926;
R. Kipling, Sinucigasul, trad. de -, Bucuresri, 1927;
R. Tagore, Patima iubirii, trad. de ~, Bucuresti, 1927;
Knut Hamsun, Caucaz, trad. de ~, Bucuresti, 1928;
M. Harry, Insula voluptatii, trad. de ~, Bucuresti, 1928;
V. Hugo, Oamenii marii, trad. de ~, Bucuresti, 1928;
P. Loti, Pescarul din Islanda, trad. de ~, Bucuresti, 1928;
P. Louys, Afrodita, trad. de ~, Bucuresti, 1928;
J. Conrad, Taifun, trad. de ~, Bucuresti, 1929;
J.-H. Rosny, Ispititoarea, trad. de -, Bucuresti, 1929;
P. Loti, Aziyade, trad. de ~, Bucuresti, 1933;
J. Veme, Uimitoarea aventura a Misiunii Barsac, trad. de ~, Bucuresti, 1934;
V. Hugo, Pentru adevar si libertate, trad. de ~, Bucuresti, 1935;
J. Veme, Comoara din ostrov, trad. de-, Bucuresti, 1935, J. Veme, 800 leghe de-a lungul Amazoniei, trad. de ~, Bucuresti, 1935;
Al. Dumas, Contele de Monte Cristo, trad. de ~, Bucuresti, 1936;
J. Veme, Cinci saptamini in balon, trad. de ~, Bucuresti, 1937;
J. Veme, Insula misterioasa, trad. de -, Bucuresti, 1937;
V. Hugo, Notre-Dame de Paris, trad. de ~, Bucuresti, 1938;
J. Veme, Steaua Sudului, trad. de ~, Bucuresti, 1938;
Ch. Dickens, Aventurile d-lui Pickwick, trad. de ~, Bucuresti, 1939;
F. M. Dostoievski, Crima si pedeapsa, trad. de ~, Bucuresti, 1939;
W M. Thackeray, Bilciul desertaciunilor, trad. de ~, Bucuresti, 1941;
A. K. Green, Medalionul, trad. de ~, Bucuresti, 1943;
Francis Carco, Viata de noaptea, trad. de ~, Bucuresti, 1945;
Upton Sinclair, Jimmie Higgins, trad. de ~, Bucuresti, 1946;
Ch. Dickens, Documentele postume ale clubului Pickwick, trad. de - (in colab.). Bucuresti, 1954 (alte ed.: 1961;
1970);
B. Polevoi, Povestea unui om adevarat, trad. de ~ si Natalia Stroe, Bucuresti, 1955 (alte ed.: 1959;
1960;
1962);
H. Fielding, Tom Jones, trad. de Al. Iacobescu. revizuita de ~, Bucuresti, 1956;
V. Hugo, Mizerabilii, trad. de ~, Bucuresti, 1975;
K. Dorgeles, Crucile de lemn, trad. de ~, Bucuresti, f.a.;
M. Gorki, Pe coastele Italiei, trad. de ~, Bucuresti, f.a.;
Knut Hamsun, Foamea, trad. de ~, Bucuresti, f.a.


REFERINTE CRITICE:
Perpessicius, Mentiuni, II, IV;
idem. Alte mentiuni, I;
V. Rapeanu, in Luceafarul, nr. 2,1965;
idem. Noi si cei dinaintea noastra, 1966;
idem, Interferente spirituale, 1970;
T. Vargolici, Comentarii literare, 1971;
Perpessicius, Opere, III, 1971;
Gh. Cunescu, in Vatra, nr. 1, 1973;
G. Mirea, in Scinteia, nr. 9455, 1973;
N. Ulieru, in Romania literara, nr. 8, 1973;
Al. Raicu, Luminile oglinzilor, 1974;
B. Buzila, Marturii in amurg, 1974;
Al. Oprea, in Tribuna, nr. 26, 1974;
Al. Raicu, in Luceafarul, nr. 21, 1974;
T. Vargolici, in Romania literara, nr. 21, 1974;
Al. Oprea, Incidente critice, 1975;
St. Tita, in Almanahul literar, 1975;
M. Mircu, M-am nascut reporter!, 1981;
A. Sasu - Mariana Vartic, Romanul romanesc, II.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani