Ion Vlad biografia

Ion Vlad




Ion Vlad opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

VLAD Ion (prenumele la nastere: Ionel Silviu), se naste la 26 nov. 1929, comuna Archiud, judetul Bistrita-Nasaud.

Critic si teoretician literar.

Fiul functionarului Ion Vlad si al Silviei (n. Radu). Liceul „Moise Nicoara11 din Arad (1940-l945), continuat la Tirgu Mures, Liceul „Papiu-Ilarian'‘ (1945-l948). Facultatea de Filologie a Univ. din Cluj (1948-l952). Dupa absolvire, asistent la Catedra de literatura romana a aceleiasi Univ., avansat lector, apoi conf., iar din 1972 prof. Lector de limba romana la Univ. din Beijing (1964-l965). A fost decan al Facultatii de Filologie (1966-l968); rector al Univ. din Cluj-Napoca (1976-l984). Doctor in filologie (1971) cu o teza despre Povestirea. Destinul unei structuri epice (in voi., 1972).

Debut in ziarul Lupta Ardealului (1950).

Colaboreaza la Almanahul literar, Steaua, Tribuna (al carei redactor-sef adj. a fost intre 1970-l982), Viata Romaneasca, Contemporanul, Romania literara s. a. Debut editorial cu volum de studii si eseuri Intre analiza si sinteza (1970), urmat de alte culegeri de art. diverse: Descoperirea operei (1970), Lecturi constructive (1975), Lectura: un eveniment al cunoasterii (1977), Lectura romanului (1983). O incercare monografica in spiritul unei noi „lecturi11, in „Cartile“ lui Mihail Sadoveanu (1981).

Colaboreaza la volum colective: Literatura in actualitate (1971) si Conceptul de realism in literatura romana (1971). A prefatat volum de Georgeta Mircea Cancicov (1975) si a intocmit o ampla antologie comentata despre Romanul romanesc contemporan (1974). Prin intreaga sa activitate critica, Ion Vlad se situeaza pe pozitii net antiimpresioniste, straduindu-se sa confere comentariului critic proprietatile unui examen stiintific; definitorie pentru critica si istoria literara trebuie sa fie - considera autorul - „cunoasterea conceptelor", precum si convocarea unor recomandari metodologice din sfera altor discipline cu statut stiintific consolidat: sociologia, logica matematica, lingvistica. Premiul Asoc. Scriitorilor din Cluj (1970); Premiul Uniunii Scriitorilor (1972).

Remarcabil - in studiile lui Ion Vlad - este indeosebi efortul de a elabora o teorie a lecturii, pe baze stiintifice; lectura reprezinta o activitate de inalta calificare, de la care sint excluse „intruziunile diletantistice". Tipul superior de lectura ar fi - in conceptia lui Ion Vlad - lectura semiotica, lectura interesata in a descoperi si a descrie „gramatica" textului literar: „Recitind, recunoscind invariantii textului, metodele acestuia, opera ii apare semioticianului drept un univers coerent, avind o gramatica proprie si o unitate determinata compozitional" (Lectura: un eveniment al cunoasterii, 1977). Conceptul de „gramatica a textului literar" implica, pe de o parte, relevarea „sintaxei" specifice a unei opere literare („ordine interioara si combinatie de parti"), iar, pe de alta parte, o definire a „semanticii" acesteia („dirijarea discursului literar spre sensuri determinate").

Lectura semiotica trebuie sa aiba totodata in vedere caracterul de specificitate al limbajului literar, in raport cu unele procese semiotice paraliterare; particularitatea definitorie pentru actul semiotic literar ar reprezenta-o fenomenul semnificatiilor conotative: „Elementul distinct si specific pentru literatura devenind imensa deschidere in planul semnificatiilor, sfera conotatiilor isi pastreaza, nealterata, dimensiunile inepuizabile, iar creatia/opera isi releveaza, de fiecare data, disponibilitatile deschiderii prin relatia semnificant-semnificat, relatia unde posibilitatile lecturii, interpretarii asociatiilor de elemente etc. sint nelimitate" (Ibid.). Tocmai proprietatile conotative ale semnului literar confera lecturii un aspect deschis si dinamic; criticul desprinde de aici principiul multiplicitatii nelimitate a lecturilor posibile: „Noi acte de cunoastere isi au explicatia stiintifica in proprietatea semnului literar, in destinul acestuia, in mecanismul care il guverneaza si il ocroteste" (Ibid.).

Lucrarea cea mai temeinica si cea mai importanta a autorului ramine, pina in prezent, Povestirea. Destinul unei structuri epice (1972); studiu cu valente teoretice, dar si istorice totodata, lucrarea aceasta porneste de la premisa ca povestirea reprezinta „o structura exemplara, cu valoare de arhetip", pentru epic, in general. Interesul autorului pentru povestire pare sa decurga deci din ratiuni teoretice; este semnificativa, de pilda, prezenta masiva - in antologia Romanul romanesc contemporan - mai cu seama a prozatorilor cu vocatie de povestitori, in detrimentul unor scriitori cu vocatie - sa spunem - a studiului psihologic. Prefata cu care se deschide aceasta antologie - alcatuita de Ion Vlad in 1974 - contine un important argument teoretic in aceasta directie: ,,Romanul povesteste si credem ca nu va inceta sa ramina in nucleul sau generator o povestire sau povestiri cu trama, cu situatii si conflicte, cu stratageme imprevizibile, cu actiune bogata si captivanta, cu oameni inscrisi in durata unei naratiuni concentrate sau extinse epopeic". Ion Vlad nu este insa doar un teoretician al lecturii, ci si un profesionist al ei; criticul s-a impus si prin comentariile consacrate - mai cu seama in paginile revistei Tribuna - fenomenului literar contemporan.

OPERA:
intre analiza si sinteza, Cluj, 1970;
Descoperirea operei, Cluj, 1970;
Povestirea. Destinul unei structuri epice, Bucuresti, 1972;
Convergente, Cluj, 1972;
Lecturi constructive, Bucuresti, 1976;
Lectura: un eveniment al cunoasterii, Bucuresti, 1977;
„Cartile" luiM. Sadoveanu, Cluj-Napoca, 1981;
Lectura romanului, Cluj-Napoca, 1983;
Pavel Dan. Zborul frint al unui destin, Cluj-Napoca, 1986.


REFERINTE CRITICE:
Al. Piru, in Romania literara, nr. 27, 1970;
R. Enescu, in Familia, nr. 7, 1970;
M. Ungheanu, in Romania literara, nr., 28, 1970;
M. Petroveanu, in Steaua, nr. 11, 1970;
Ov. S. Crohmalniceanu, in Romania literara, nr. 50, 1970;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 8,1973;
M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 2, 1973;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 47, 1974;
I. Apetroaie, in Convorbiri literare, nr. 12, 1977;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 38, 1977;
L. Petrescu, in Tribuna, nr. 36, 1977;
M. Braga, in Transilvania, nr. 8, 1981;
P. Dugneanu, in Luceafarul, nr. 25, 1981;
L. Leonte, in Cronica, nr. 28, 1981;
I. Simut, in Familia, nr. 6, 1981;
M. Zaciu, in Steaua, nr. 8,1981;
E. Papu, in Scinteia, nr. 12091, 1981;
Titu Popescu, in Transilvania, nr. 4, 1982;
V. Cristea, in Romania literara, nr. 5, 1984;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 8, 1984;
A. Cosma, in Vatra, nr. 5, 1987;
V. Cristea, in Romania literara, nr. 22, 1987;
P. Poama, in Tribuna, nr. 8, 1987;
R. Munteanu, in Romania literara, nr. 49, 1989.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani