Iordan Datcu biografia

Iordan Datcu




Iordan Datcu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DATCU Iordan, se naste la 10 iun. 1933, satul Ba-calesti. comuna Calmatuiu de Sus, judetul Teleorman. Folclorist si istoric literar.

Fiul lui Oprea Datcu si al Radei (n. Lupu), tarani.

Scoala primara la Bacalesti (1940-l944); studii gimnaziale si liceale la Rosiori de Vede (1944-l952); Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti (1952-l957). Prof. de lb. si literatura romfina la Cringeni (1957-l961) si Bacalesti (196l-l963); redactor la Editura pentru Literatura (1963-l969) si la Editura Minerva (din 1969).

Debuteaza cu o recenzie la romanul Calea Victoriei de Cezar Petrescu in Ttnarul scriitor (1956). Dr. in filologie cu teza Balada cultii ramana (1979). Preocuparile din domeniu se concretizeaza, intre altele. in antologia Zburatorul. Balade culte romanesti (1973).

A colaborat la Anuarul Arhivei de Folclor, Arges, Ateneu, Buletinul Societati de Stiinte Filologice, Cahiers roumains d'etudes litteraires, Contemporanul, Cronica. Datini, Gazeta literara. Limba si literatura. Luceafarul, Manu-scriptum, Memoriile Sectiei de Stiinte Filologice, Literatura si Arte, Miorita, Orizont, Revista de etnografie si folclor. Revista de istorie si teorie literara, Romania literara, Steaua, Transilvania. Viata Romaneasca etc. Cercetator si editor, Iordan Datcu se axeaza in principal pe probleme de folclor si istorie literara, realizind si o lucrare de referinta pentru folcloristica romaneasca (Dictionarul folcloristilor, I - in colab. cu Sabina C. Stroescu -, II, 1979-l983). Numeroase ed. ingrijite si/sau prefatate din baladele (Toma Alimos, in colab., 1989), basmele si poeziile populare romanesti; ed. ingrijite din scrierile lui I. Barlea, Petru Biltiu-Dancus, Iordan Datcu Stancescu, Iordan Datcu Caracostea, A. Gorovei. Gr. G. Tocilescu s.a. Premiul „Timotei Cipariu" al Acad. (1985).

Ca editor. Iordan Datcu se orienteaza cu predilectie catre domeniul folclorului, incepind cu o antologie a baladei culte romanesti. El opteaza pentru criteriul estetic de selectie, fara a-l neglija pe cel geografic (sint ilustrate cele mai reprezentative zone folclorico-etnografice ale tarii), pe cel istoric (materialul antologat provine atit din colectiile clasice, cit si din cele contemporane) si pe cel tematic (din numarul mare de subiecte epice nu lipsesc cunoscutele balade Miorita -care da si titlul volumului. Mesterul Manole. Soarele si Luna, Gruia lui Novac, Toma Alimos), vizibile si in urmatoarea sa antologie. Balade populare romanesti (1977). Restituirile realizate de Iordan Datcudin opera unor mari folcloristi romani - Ion Barlea, Iordan Datcu Stancescu, A. Goro-vei, Gr. G. Tocilescu s.a. - surprind, nu o data, prin inovatii de ordin metodologic si editorial. In cazul lui Ion Barlea (insotitor, pe teren, al lui BelaBartoksi Teodor Brediceanu), Iordan Datcu recurge (dupa I. Muslea) la experimentul folcloric, facind „o ancheta folclorica in satul natal al folcloristului, de unde provin doua treimi din totalitatea colectiei" (O. Barlea), pentru a urmari evolutia, timp de vreo cinci decenii, a repertoriului folcloric din Berbesti-Maramures, a celui de balade in special.

In ceea ce-l priveste pe Iordan Datcu Stancescu, primul director literar al colectiei „Biblioteca pentru toti", clasic al folcloristicii romanesti, pe care-l reediteaza in doua rinduri (prima data selectiv, in 1970, cu prefata lui I. C. Chitimia), Iordan Datcu face ordine in materialul folcloric publicat in secolul trecut de nefericitul si aproape uitatul folclorist muntean (a murit la numai treizeci si trei de ani), realizand, in 1985, o editie integrala a basmelor lui. Actul reparator e si mai evident in cazul culegerii lui Grigore G. Tocilescu, editorul restructurind Materialurile „dupa criterii operante si coerente de clasificare" (Mihai Coman).

Lui Gr. G. Tocilescu, autorul unei „manevre lipsite de onestitate profesionala", i se adauga acum, gratie lui Iordan Datcu, si Christea N. Tapu, „principalul realizator al colectiei" dupa unii contemporani, care insa nu figurase, cu numele, pe coperta editiei princeps (1901). Editia din 1972 a clasicei culegeri Cimiliturile romanilor (1898) e imbunatatita acum prin traducerea materialului comparativ provenit din alte limbi, ca si prin adaugarea altor 261 de ghicitori, culese si publicate de A. Gorovei dupa aparitia colectiei sale. De cu totul alte proportii si intr-o cu totul alta lumina apare acum activitatea folcloristului de la Falticeni prin publicarea operei lui edite si inedite in doua impunatoare volume, Literatura populara, titlu care apartine editorului, artificiu menit sa strecoare si cel de-al doilea volum, Des-ciutecele romanilor (1931). R

od al unor investigatii indelungate. Dictionarul folcloristilor (I - in colaborare cu Sabina C. Stroescu - II, 1979-l983) cuprinde, intr-o conceptie si structura unitare (date biobibliografice, caracterizare generala, referinte critice), 352 de articole despre folcloristii literari de ieri si de azi, deopotriva autohtoni si straini, respectiv 123 de articole despre folcloristii muzicali, coregrafi, dar si literari. „Imagine panoramica" a folcloristicii romanesti si totodata lucrare de pionierat, Dictionarul
folcloristilor ramine o „lucrare deschisa", susceptibila de a fi completata si imbunatatita, un indispensabil instrument de informare rapida si sistematica in domeniu.

D. realizeaza, in colaborare cu Viorica Savulescu, un valoros studiu monografic, O capodopera a baladei romanesti: TomaAlimos (1989), insotit de corpusul de texte (al doilea, dupa Mio-rita, din folcloristica romaneasca), care cuprinde 138 de variante. Corpusul mai include interesante convorbiri cu rapsozi populari, ca si traduceri in limbi de circulatie ale variantelor Alecsandri si G. Dem. Teodorescu, astfel incit baladele romanesti sa nu fie ocolite, ca in cazul prozei populare, de autorii de cataloage internationale si monografii comparative.

OPERA:
Dictionarul folcloristilor, I Folclorul literar romanesc, in colab. cu Sabina C. Stroescu, pref. de O. Barlea, Bucuresti, 1979;
II Folclorul muzical, coregrafic si literar romanesc, 1983.


REFERINTE CRITICE:
N.Ciobanu, in Orizont, nr. 3, 1967;
G. Muntean, in Contemporanul, nr. 2, 1969;
O. Papadima, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 2, 1969;
O. Barlea, in Orizont, nr. 6, 1969;
I. Seuleanu, in Studia Universitatis „Babes-Bolyai", seria Philologia, fasc. 2, 1969;
I. Talos, in Jahrbuch fur Volksliedforschung, 1970;
O. Barlea, in Orizont, nr. 5,1971;
Gh. Vrabie, in Arges, nr. 7-8, 1973;
M. Zaciu, Ordinea si aventura, 1973;
I. Oprisan, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 4, 1976;
D. Florea-Rariste, in Steaua, nr. 9, 1976;
O. Vaduva, in Revista de etnografie si folclor, nr. 1, 1977: S. Duicu, in Vatra, nr. 2, 1977;
N. Bot, in Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, voi. IX, 1977;
A. Fochi, in Luceafarul, nr. 1, 1978;
H. Anger, in Karpaten Rundschau, nr. 4, 1979;
V. Florea, in Anuar de lingvistica si istorie literara, 1979-l980;
M.Coman, in Luceafarul, nr. 13,1982;
I. Cuceu, in Anuarul de folclor, 1983;
P. H. Stahl, in £tudes et Documents Balkaniques et Meditera-neens. 1983;
I. H. Ciubotarii, in Anuar de lingvistica si istorie literara, 1983-l984;
G. Muntean, in Romania literara, nr. 38, 1984;
idem, in Viata Romaneasca, ta.2, 1985;
A. Fochi, in Ramuri, nr. 8,1985;
T. Cantemir, in Anuar de lingvistica si istorie literara, 1985-l987;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 43, 1986;
I. Seuleanu, in Steaua, nr. 12, 1986;
N. Constantinescu, in Revista de etnografie si folclor, nr. 2, 1987;
S. Angelescu, in Limba si literatura, voi. I, 1987: I. Cuceu, in Anuarul de folclor, voi. V-VII, 1987;
V. Florea, ibidem;
S. Cioculescu, Dialoguri literare, 1987;
N. Constantinescu, in Limba si literatura, voi. II, 1988;
Z. Ornea, Interpretari, 1988;
S. Cioculescu, Itinerar critic, V, 1989;
A. Martin, in Romania literara, nr. 9, 1989.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani