Iosif Naghiu biografia

Iosif Naghiu




Iosif Naghiu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

Spitalul special [Teatru]

NAGHIU Iosif, se naste la 11 mart. 1932, Bucuresti.

Dramaturg si poet.

Fiul lui Iosif Naghiu, timplar, si al Amaliei (n. Baroti).

Scoala primara si Liceul „Sfantul Andrei" la Bucuresti, unde urmeaza, de asemenea, cursuri de grafica si arta decorativa. in 1959 este absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu" din Bucuresti.

Baschetbalist la „Flamura Rosie", „Steaua" si „Progresul" (1948-l958), apoi grafician (1959-l968) la inln prinderea „Decorativa" din capitala.

Debuteaza in Luceafarul (1959).

Debut editorial cu volum de poezii Teama de pasari (1968).

Colaboreaza la Luceafarul, Gazeta literara. Romania literara, Teatrul, Tribuna, Contemporanul, Vatra, Astra etc.

Debut in teatru cu piesa intr-un act Celuloid (1968), la Teatrul „Nottara" din Bucuresti. in 1969, Absenta este reprezentata la Teatrul „Giulesti". in 1969 ii apare primul volum de teatru, Autostop, reunind sapte texte, intre care si Intunericul. Aceasta din urma va fi reprezentata, incepind din toamna lui 1970, la Teatrul „Bulandra", sub titlul Gluga pe ochi. Piesa va fi interzisa in iun. 1971, dupa 60 de reprezentatii: „nu este greu de descifrat -scria Nicolae Dragos in articolul incriminator din Scinteia, 22 iun. 1971 - ca autorul prezinta intelectualul ca avind o conditie precara, supusa in permanenta imixtiunilor, presiunii unor forte brutale, desconsiderarii".

In 1975 i se joaca, tot la Teatrul „Bulandra", piesa intr-o singura seara (Premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti). Alte piese ii vor fi puse in scena la Teatrul National „I. L. Caragiale", la Teatrul de Comedie, ca si la teatre din Tg. Mures, Piatra Neamt, Sibiu, Satu Mare, Timisoara. Alte volum de teatru: Intr-o singura seara (1975), Barajul la prima vedere (1979), Misterul Agamemnon (1981), Masa de la fereastra (1982). Premiul Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste pentru teatru scurt (1968; 1969); Premiul Uniunii Scriitorilor pe . A scris scenarii de film (Luchian) si televiziune (Capul de zimbru, dupa V. Voiculescu).

Existenta (evolutia) literara a lui Iosif Naghiu ofera imaginea unui univers compozit, a carui lege pare sa fie ezitarea. Ceva din indecizia optionala a autorului (explicabila fie structural, fie prin incidenta biografica) s-a transferat si personajelor sale, situate aproape intotdeauna in momente-limita, ajunse prea tirziu sau niciodata la adevar, intelegind totul, dar incapabile sa accepte, sa se plieze, sa se subordoneze realitatii obiective. Istoria, nu de putine ori, contravine moralei, optiunii individuale, dreptatea este partiala sau vremelnica, si tot ceea ce se poate face este sa contempli, armonic, dizarmoniile. Centrate indeosebi pe analiza, dezvoltind conflictul ca pretext si utilizind parabola, clarobscurul plurisemnificant si ambiguitatea solutiei dramatice, piesele lui Iosif Naghiu par, desigur, incomode unei dinamici teatrale osificate de prejudecati si inertii. De aici si tentativele autorului de a specula uneori aparentele comicului sau canoanele „teatrului politic", in speranta unei „captivari" mai facile.

Fara doar si poate, prin volumul Autostop (1969), prin Absenta, intr-o singura seara si Misterul Agamemnon, Iosif Naghiu este unul dintre dramaturgii importanti pe care-i avem. Beneficiind de cistigul de perspectiva al liniei ibseniste, care ii include firesc pe marii dramaturgi americani si englezi ai secolului XX ca si pe Pirandello sau E. Ionescu, teatrul lui Iosif Naghiu propune confesiunea si labirintul dilematic, acorda energie dramatica sferei dialogale si opereaza anticategorial cu personajul, esenta, aceasta, de tip poetic si existentialist. Dinamica (vizionara) caracterizeaza si volumul de debut, poemele din Teama de pasari (1968), actualizind reversiv mitologicul (vezi Mitologice, ciclul cel mai reusit de aici) si conturind poemul din subiecte si predicate; in aparenta - aproape un dicteu, in fond - o ferma credinta in autonomia imaginii:

„Ceasul bate timpul inapoi
mina ta albeste paginile
cutremurul asaza ciinele la loc
limba lui e caldura intoarsa-n adinc
controlorul calatoreste pe furis
un pinguin trece prin alt pinguin catre pol
apa lumineaza in pesteri
acrobatul mort suie iar pe trapez
elefantii duc pamintul pe umeri".


Nota static-contemplativa - care este, teoretic, o piedica in dezvoltarea actiunii dramatice - devine, dimpotriva, element scenic-dinamic. Asa se intimpla cu destinele particulare ale pieselor „de camera", care exista teatral mai mult prin ceea ce se afirma, decit prin ceea ce se face (vezi relatiile Marcu - Oniga, din lntr-o singura seara, Marcu - Victor, din Absenta, Alin - Sandru, din Valiza cu fluturi sau chiar suita de monologuri prin care este „recompus", dincolo de tezismul piesei, Petrescu, din Barajul la prima vedere). Atuni cind pocesul de elucidare pur interioara se petrece simultan cu deciziile existentiale, rezultatul e hibrid (vezi cazul lui Lae Comisanu, din Frunzele amagitoarei neputinti), inutil complicat, in lipsa arhitecturii dramatice (Fereastra) sau insuficient marcate scenic, tensional (cele opt scene de „teatru scurt" din volumul Misterul Agamemnon, 1981).

Experimentul Autostop, notabil prin abilitatea de a infuza absurdului existential-dialogal, temei „incomunica-bilitatii", motivelor individului-marioneta si formelor „cruzimii" meditatia tragicomica asupra unor accente psiho-sociale specifice, ca si apetitul pentru comicul de situatii sau pentru farsa grotesc-tragica (vezi Masa de la fereastra, respectiv. Misterul Agamemnon) certifica valentele multiple ale acestui autor oarecum paradoxal, pentru care, cel mai adesea, a pierde inseamna a cistiga - si invers.

OPERA:
Teama de pasari, poezii, Bucuresti, 1968;
Autostop, teatru, Bucuresti, 1969;
intr-o singura seara, teatru. Bucuresti, 1975;
Barajul la prima vedere, teatru, Bucuresti, 1979;
Misterul Agamemnon, teatru, Bucuresti, 1981;
Masa de la fereastra, teatru. Bucuresti, 1982;
Barca e plina, teatru. Bucuresti, 1984.


REFERINTE CRITICE:
I. Vartic, in Tribuna, nr. 30, 1970;
N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 52,1970;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 39, 1970;
N. Carandino, in Saptamina, nr. 6, 1971;
O. Constantinescu, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1974;
D. Saram, in Saptamina, nr. 186, 1974;
idem, ibidem, nr. 237, 1975;
M. Robescu, in Romania literara, nr. 24, 1975;
M. Mancas, in Teatrul, nr. 11, 1975;
R Tutungiu, ibidem, nr. 6, 1977;
V. Silvestru, in Romania literara, nr. 47, 1977;
L. Ulici, ibidem, nr. 50, 51, 1981;
A. Baleanu, in Ramuri, nr. 5, 1982;
S. Titel, in Romania literara, nr. 15, 1982;
R. Diaconescu, Dramaturgi romani contemporani, 1983;
C. Cublesan, Teatrul - intre civic si etic, 1983;
St. Aug. Doinas, in Romania literara, nr. 5,1984;
S. Titel, in cautarea lui Cehov, 1984;
M. Ghitulescu, in Tribuna, nr. 41, 1984;
idem, O panorama;
Margareta Barbuta, in Teatrul, nr. 7-8, 1986;
Julieta Tintea, ibidem, nr. 2, 1987.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani