Iraclie Porumbescu biografia

Iraclie Porumbescu




Iraclie Porumbescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PORUMBESCU Iraclie (numele la nastere: Golembiowschi), se naste la 9 mart. 1823, comuna Sucevita, judetul Suceava - moare in 13 febr. 1896, comuna Fratautiul Nou (?) sau Putna (?), judetul Suceava.

Poet si memorialist.

Fiul lui Tanase Golembiowschi, fost vornic in Sucevita, ortodox, si al Varvarei (n. ?).

Dupa o legenda, transmisa chiar de Iraclie Porumbescu, originea familiei ar fi fost poloneza si nobila; dar e mai probabila traduce in poloneza (golomb inseamna porumbel), dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Austriac, a numelui romanesc, purtat, de altminteri, in mod curent de catre Iraclie Porumbescu inca inainte de oficializarea sa (1881). incepe studiile la manastirea Putna (1829), le continua la colonia germana invecinata, Carlsberg (din 1833) si la Suceava (din 1835). Gimnaziul la Cernauti, in conditii materiale precare; termina liceul la Lemberg, unde urmeaza si doi ani de filosofie (184l-l843); revine in Bucovina (1843-l847), la Cernauti, unde isi incheie studiile filosofice (1845- 1847). Seminarul Teologic Diecezan Ortodox din Cernauti (1847-l850), fiind hirotonit (sept. 1850) preot. In acelasi an, se casatoreste cu Emilia Klodnitzki, poloneza trecuta la ortodoxie in vederea acestei casatorii; in 1853, Ii se naste al doilea din cei noua copii, cel care va deveni compozitorul Ciprian Porumbescu. in perioada studiilor teologice audia si cursurile lui Aron Pumnul, care ii va cere mai tirziu versuri pentru Lepturariu (tom. II, 1863); in casa Hurmuzachi cunoaste pe pasoptistii moldoveni si ardeleni emigrati; intre 1845 si 1849 lucrase in redactia ziarului Bucovina (secretar de redactie).

Paroh in comuna Sipot (din sept. 1850 - definitivat 1852 - pina in 1857 si din 1859 pina in 1865), cu misiunea de a potoli populatia hutana nemultumita; trece apoi in comuna Boian (1857-l859), Stupea (1869-l884) unde e, o vreme, si invatator (1877-l878) si Fratautiul Nou (din 1884); in 1889, tinea aici un faimos curs de industrie casnica. Cu putin timp inainte de moarte, fusese numit (1895) egumen al Putnei.

Debuteaza cu poezii publicate in foi volante (1848, 1850); in 1850, Aron Pumnul ii publica fabula Buchea si litera in brosura Convorbire intre un tata si intre fiul sau asupra limbii si literelor romanesti.

Colaboreaza Ia: Bucovina, Bukowiner Padagogische Blater, Calendarul pentru ducatul Bucovinei, Candela, Albina, Albina romaneasca. Almanahul Moldovei, Concordia, L'Etoite du Danube, Gazeta Transilvaniei, Fintina Blanduziei, Federatiunea, Romania libera, Romanul, Telegraful roman, Tribuna, Unirea, Revista politica s.a. (a iscalit si cu pseudonimul „Un satean" si „Un bucovinean").

A scris si studii in limba germana despre organizarea administratiei ecleziastice in Bucovina.

Publica o parte a amintirilor in Gazeta Transilvaniei (1888-l891). O ed. a scrierilor, aparuta postum (Scrierile lui Iraclie Porumbescu, 1898), ii aduna pentru prima data creatia in voi.; Amintirile cunosc doua ed. postume, 1943 si 1978.

Spirit cultivat si moralist convins, dublat de un temperament dinamic, Iraclie Porumbescu intelege preotia in sens luminist, ca un veritabil apostolat. Preocupat de educatia practica a satenilor, el face figura unui Popa Tanda bucovinean. Contactul, in casa Hurmuzachi, cu V. Alecsandri a fost decisiv: influenta acestuia, ca si a lui Andrei Muresanu, asupra sa va fi resimtita puternic. Modelul folcloric, urmat in unele balade, in productii poetice si muzicale, actioneaza si el: de altminteri, Iraclie Porumbescu colectiona folclor, trimitindu-si recolta lui Vasile Alecsandri, dar se indrepta si spre legendele trecutului, prelucrindu-l, de pilda, pe Neculce (Ieremia Movila si sahastrul sau Altarul mtnastirei Sucevita).

Iraclie Porumbescu a fost un poet de succes in epoca, in asemenea masura incit unele din productiile sale (Lui lancu, poezie patriotica dedicata lui Avram lancu) circulau -dupa cum semnala Al. Ciurea - anonime in popor; versurile ocazionale, unele insotite si de melodie (Fata de roman, Lui lancu, Imnul Scoalei) sim, totusi, lipsite de adincime si fior poetic, fiind, in plus, compromise de asperitatea „pumnulismelor", adica de multimea latinismelor. Educatia in limba germana isi iasa si ea, pe de alta parte, amprenta in lexicul lui Iraclie Porumbescu. Afirmat prin poezie, scriitorul ramine lizibil si astazi in Amintiri, evocari fruste, pitoresti ale vietii monahale (Un episod hazliu din minastireu Putna), ale unor momente biografice (Zece zile de haiducie, Inca insurat nu fusesem), ale chipurilor unor pasoptisti (Cum a venit Pumnul in Bucovina, Amintiri despre Vasile Alecsandri) sau ale imaginii de legenda a haiducului Darie (Haiducul Darie si Mos Matei Berchesanul).

Pornind de la intimplari reale, memorialistul Ie povesteste cu verva, culoare, cu pendulari din registrul liric in cel ironic, intr-o limba curat moldoveneasca, plastica si expresiva. Povestitor de certa vocatie, Iraclie Porumbescu se situeaza tematic si stilistic pe o linie ce pleaca din Neculce, spre a se implini in Creanga si Sadoveanu.

OPERA:
Zur administrativei! Organisierung der gr. or. Kirche in der Bukovina, Cernauti, 1891;
Salvus conductus, Brasov, 1894;
Kloster Putna, Cernauti, 1895;
Scrierile lui Iraclie Porumbescu, adnotate si insotite de o schita biografica de L. Bodnarescu, I, Cernauti, 1898;
Amintiri, ed. ingrijita si pref. de I. Stefan, Bucuresti, 1943;
Amintiri, ed. ingrijita, pref., note si glosar de N. Oprea, Cluj-Napoca, 1978.


REFERINTE CRITICE:
C. Loghin, Istoria literaturii romane din Bucovina 1775-l918, 1926;
L. Morariu, Iraclie Porumbescu (1823-l896), 1938;
idem. Pentru Iraclie Porumbescu, 1945;
Paul Leu, Ciprian Porumbescu, 1972;
Nina Ciocan, Ciprian Porumbescu, 1974;
H. Stanca, Ciprian Porumbescu, 1975;
C. Munteanu, in Romania literara, nr. 27, 1978;
C. Harlav, in Orizont, nr. 46, 1978;
I. Popescu-Sireteanu, in Limba romana, nr. 6, 1978.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani