Iuliu Traian Mera biografia

Iuliu Traian Mera




Iuliu Traian Mera opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MERA Iuliu Traian, se naste la 13 oct. 1861, comuna Siria, judetul Arad - moare in 24 aug. 1909, Viena.

Prozator.

Fiul lui Atanasie Mera, preot ortodox, si al Elenei.

A urmat scoala primara la Siria, liceul la Timisoara si la Brasov si Facultatea de Medicina din Viena (1880- 1886).

Contaminat de junimism la Brasov, a devenit membru si apoi presedinte al Soc. „Romania Juna" din Viena in anii cind se sarbatorea victoria „Junimii" si aparea celebrul Almanah (1883). in vacante era un animator al miscarii artistice a diletantilor din Siria si din imprejurimi.

A fost medic la Karlsbad. Ales membru in Comitetul Central al Partidului National Roman care a elaborat Memorandumul, a fost inculpat in celebrul proces de la Cluj.

Si-a testat averea „pentru scopuri culturale romanesti". A debutat la Telegraful roman, in 1881.

A mai colaborat la: Convorbiri literare. Familia, Foaia ilustrata. Tribuna (Sibiu) si Tribuna (Arad). Spirit cultivat, cunoscator a sapte limbi, iubitor de arta si natura, a facut numeroase calatorii cu urmari literare (voi. postum Din tari straine. 1911). Prelucreaza povesti populare, unele aparute in „Biblioteca poporala a Tribunei" si in singurul sau volum antum. Din lumea basmelor (1906), incununat de Acad. Romana cu premiul „Nasturel".

Opera lui Iuliu Traian Mera, nu prea intinsa si inegala, cuprinde schite, basme, poeme in proza, nuvele, relatii de calatorie, eseuri. Ea este marcata, aproape in toate compartimentele, de influenta scriitorilor .Junimii", despre care Iuliu Traian Mera vorbea cu entuziasm intr-o disertatie sustinuta la „Romania juna" si publicata in Familia si Telegraful roman, reprezentind prima panorama critica favorabila a literaturii „noii directii", dupa cele maioresciene. Reminiscente eminesciene sint vizibile in unica poezie publicata, Scrisoarea (Familia, 1881) si in unele Poezii in proza de mai tirziu. Modelul preferat este consateanul sau Slavici si, in parte, Creanga.

Sub influenta acestora debuteaza Iuliu Traian Mera cu scurte proze realiste de inspiratie rurala, vadind o anume siguranta in evocarea, cu duiosie si umor, a universului copilariei si in inchegarea, din detalii pitoresti, a cite unui portret. in Mitru Dascalul, despre care N. Iorga spunea, cu oarecare exagerare, ca „e fara indoiala una din cele mai bune schite ce s-au scris in romaneste", tinarul sirian isi evoca fostul invatator, om nevoias si nu prea virtuos, fara multa stiinta de carte sau vocatie pedagogica, dar simpatic prin hazul sau. M, abandoneaza ulterior aceasta directie, a „realismului popular", in favoarea unor nuvele romantice, in care esueaza, sau a unor Poezii In proza, ce primesc vibratii autentice doar atunci cind exalta frumusetea locurilor natale (Ardeal, Catra Podgoria Siriei). Basmele, publicate in Convorbiri literare si in Tribuna (Sibiu) si adunate in volumul Din lumea basmelor (1906), au cunoscut un adevarat succes de public, de critica si oficial. Cu o fabulatie bogata, cu detalii realiste din viata si elemente de mentalitate populara, cu un limbaj ingrijit, in care expresiile pitoresti si ardelenismele sint folosite cu masura, unele texte ilustreaza cu succes specia.

Mai izbutite sint cele selectate in „Biblioteca poporala a Tribunei", indeosebi Piparus-Patru. in memorialul de calatorie (postum) Din tari straine (1911), atentia scriitorului e solicitata de trei aspecte: arta, natura si civilizatie. Mai multe medalioane evoca personalitatile si capodoperele titanilor Renasterii, cu informatia unui cunoscator si impresiile unui om sensibil. Iuliu Traian Mera descrie de predilectie natura Italiei, transmitindu-ne fiorul trait in contemplarea infinitului marii (Capri) sau a „tabloului straniu si ingrozitor, dar atit de admirabil" al Pompeiului in amurg (Sorento).

El ne da si imagini ale unor civilizatii contemporane, indeosebi germanice, cu date geografice, istorice, economice, urbanistice, de viata sociala, psihologice etc, vazind in harnicia, spiritul practic, simplitatea moravurilor si dragostea de libertate a acestor popoare un model pentru compatriotii sai.

OPERA:
Din lumea basmelor, povesti populare, Bucuresti, 1906;
Din tari straine, memorial de calatorie, Arad, 1911;
Mitru Dascalul, in I. Breazu, Povestitori ardeleni si banateni pina la Unire, antologie. Cluj, 1937.


REFERINTE CRITICE:
Gh. Dumbrava, in Viata literara, nr. 51, 1906;
N. Iorga, Ist. Ut. cont., I;
G. Moisescu, Centenarul Societatii Academice Literare „Romania juna" din Viena. 187l-l971, 1971;
R. Homescu, in Ziridava, IX, 1978.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani