Jean Grosu biografia

Jean Grosu




Jean Grosu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GROSU Jean, se naste la 31 dec. 1919, Botosani.

Scoala primara si Liceul „Laurian" la Botosani; studiaza chimia industriala la scoala „T.G. Masaryk" din Zlin (Cehoslovacia); studii de drept. neterminate (1946-l948).

Debuteaza in Contemporanul, unde functioneaza ca secretar general de redactie (1946-l953). Pina in 1974 lucreaza ca redactor la revista Gazeta literara. Luceafarul si Viata Romaneasca.

A fost angajat al sectiei culturale a ambasadei R. S. Cehoslovace la Bucuresti (1953- 1963). Colaboreaza cu traduce din literatura ceha, slovaca si romanda, precum si cu art. despre scriitorii apar-tinind acestor literaturi, la Tinarul scriitor.

Teatrul, Gazeta literara, Secolul 20, Tribuna, Contemporanul. Magazin, Urzica, Almanahul literar, Viata Romaneasca, Magazin istoric etc. A realizat numeroase dramatizari si adaptari radiofonice din opera unor scriitori cehi (J. Haaek, J. OtcenaSek) si slovaci (Nataaa Tanska, Peter Kaivaa); tot pentru radio, ca si pentru teatrele din tara, a tradus numeroase piese de teatru din trei literaturi (ceha, slovaca, elvetiana), nu totdeauna adunate in volum intre numeroasele sale traduce din literaturile ceha si slovaca, multe insotite de prefata sau postfete proprii (Karec Capek, Jan OtcenaSek. Josef Toman, Jiri Marek, Natasa Tanska etc), celebra este excelenta versiune romaneasca a capodoperei lui Jaroslav Hasek, Peripetiile bravului soldat Svejk (1956, in colab. cu Al. O. Teodoreanu).

A tradus si din literatura elvetiana (a alcatuit si doua antologii: Proza scurta elvetiana, 1981; Antologie lirica elvetiana. 1985). Medalia Soc. Cehoslovace pentru Rela-tii Internationale (1965); Premiul Uniunii Scriitorilor (1970); Premiul Uniunii Scriitorilor Cehoslovaci pentru traduce (1968); Premiul Ministerului Culturii din Praga (1976); Meritul Cultural clasa a 11l-a (1970).

Incepind din 1949, cind publica traducerea nuvelei lui Jan Drda, Baricada muta, Jean Grosu se va dedica in exclusivitate transpunerii in romaneste a unor reprezentative opere clasice si contemporane din literaturile ceha si slovaca, precum si din literatura elvetiana de limba franceza. Bun traducator, inzestrat cu o capacitate deosebita de a exploata resursele plastice ale limbii-tinta,G. devine in scurta vreme principalul interpret pentru cultura romana al operei unoricriitori clasici cehi si slovaci, precum Haaek sau Capek, sau al unor scriitori contemporani, ca Josef Toman, JiFi Marek s.a. Timp de trei decenii Jean Grosu traduce zeci de titluri din cele doua literaturi, in special romane.

Traducerile sale se remarca prin fidelitate fata de original, o buna cunoastere a limbii romane, posibilitatea de a se adapta unei game largi de stiluri si tonalitati. A transpus in romaneste si texte dramatice. Prefetele care insotesc unele talmaciri au o valoare mai mult informativa. Deosebita inzestrare de traducator a lui Jean Grosu poate fi remarcata in deplinatatea ei in talmacirea savuroasa si ferita de inhibitii a Peripetiilor bravului soldat Svejk (1956).

OPERA:
Traduceri: J. Drda. Baricada muta, nuvela. Bucuresti, 1949;
idem. Nuvele, 1950;
Marie Majerova, Sirena, Bucuresti, 1950 (ed. II, 1962);
Alena Bernaskova, Drum deschis. Bucuresti, 1953;
J. Marek, Vorbeste mama. Bucuresti, 1953;
Bozena Nemcovd, Bunicuta, Bucuresti, 1954 (ed. II, 1961);
T. Svatopluk, Fara patron. Bucuresti, 1954;
J. Hasek. Peripetiile bravului soldat Svejk, Bucuresti, 1956 (in colab. cu AI. O. Teodoreanu;
alte ed.. fara mentiunea acestei colab.: 1957;
1964;
1971;
1983);
J. Otcenasek, Copiii nostri. Bucuresti. 1956;
P. Karvas", Elefantul alb .luinbo. Bucurosii. 1958;
J. Marek, Tara de sub Ecuator, Bucuresti, 1959;
L. Askenazy, Oaspetele, teatru. Bucuresti. 1961;
B. Bfezovsky, Virsta primejdioasa, teatru. Bucuresti, 1961;
J. Otcenasek, Romeo, Julieta si intunericul. Bucuresti. 1961 (ed. II. revazuta, 1972;
ed. III, 1979);
B. Blazer, Prea mult pentru o seara, teatru, Bucuresti, 1962;
P. KarvaS, Antigona si ceilalti, leatru, Bucuresti, 1962;
L, Mnac'ko, Moartea se numeste Engelchen, Bucuresti, 1962;
J. Hasek, Abecedarul umorului. Bucuresti, 1963;
P. Kohout, A treia sora, teatru. Bucuresti, 1963;
V. Havel, Garden Party, teatru, Bucuresti, 1965;
P. Karvas, Peruca cea mare, teatru, 1965;
Marie Majerova, Balada minerilor. Bucuresti, 1965;
K. Capek, Kra-kaiit, Bucuresti, 1967 (ed. II, 1986);
L. Smocek, Labirintul, Bucuresti, 1967;
J. Toinan, Dupa noi, potopul. Bucuresti, 1967 (ed. II, revazuta, 1968;
ed. III. 1971);
P. Karvas, De ochii nostrifrumosi,Bucu-resti, 1968;
K. Capek, Fabrica de absolut. Bucuresti, 1969 (ed. II, 1986);
I. Klima, Castelul, Bucuresti, 1969;
Alena Vostra, Cine sapa groapa altuia, Bucuresti, 1969;
L. Tazky, Amenmaria, Bucuresti, 1970;
J. Toman, Don Juan, Bucuresti, 1970;
J. Burian-Bohumila Muchova, Misteriosii emisei, Bucuresti, 1973;
J. HaSek, Sa ridem cu laroslav Hasek, Bucuresti, 1973;
Klara Jarunkova, Singura la parinti, Bucuresti, 1973;
J. Marek, Pa-nopticde vechi tntfmplaricriminalistice.Bucuresti, 1973;
K. Capek, Echipa intii, Bucuresti, 1974;
Jar-mila Loukotkova, Singe pentru cine. Bucuresti. 1974;
J. Otcenasek, Pe and in rai ploua. Bucuresti, 1974 (ed. II, Pe cind in paradis ploua, 1979);
M. Stingi, Aventura marilor capetenii indiene. Bucuresti, 1974;
J. Kozak, Mariana Radvakova, Bucuresti, 1976;
J. Voskovec - J. Werich, Nord contra Sud, Bucuresti, 1976;
J. Marek, Panoptic de oameni pacatosi. Bucuresti, 1977;
D. Sajner, Amintirile unui strengar, Bucuresti, 1977;
J. Marek, Unchiul meu Ulise, Bucuresti, 1978;
Johanna Spiry, Heidi, fetita muntilor. Bucuresti, 1978 (ed. II, 1987);
J. Solovic, Aventura pagubosilor, teatru, Bucuresti, 1979;
F. CaSpar, Fridolin, Bucuresti, 1980;
J. Toman, Socrate, Bucuresti, 1980 (ed. II, 1987);
Proza scurta elvetiana, antologie. Bucuresti, 1981;
J. amid, Bucuriile curate ale vietii mele. Bucuresti, 1981;
J.K. Benes, Viata furata. Bucuresti, 1982;
J. Marek. Panoptic praghez, Bucuresti, 1983;
J. Kozak, Vinator in taiga. Bucuresti, 1983;
J. HaSek, Supliment vesel duminical. Bucuresti. 1984;
Natasa Tanska, Duelul, Bucuresti, 1984;
idem, Scrisoarea, teatru. Bucuresti, 1984;
J. Streit, Martin si albinele. Bucuresti. 1984;
Antologie lirica elvetiana. Bucuresti, 1985;
J. Kozak, AdainsiEva, Bucuresti, 1985;
B. Hrabal, in fiecare zi o minune. Bucuresti, 1986: J. Marek, Tristan, Bucuresti. 1987;
J. HaSek, Povestiri vesele. Bucuresti, 1988;
J. Kozak, Samurul ne-gru-ursul cafeniu. Bucuresti, 1989;
Natasa Tanska, Scrisori cu postscriptum. teatru. Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
Herta Perez, in lasul literar, nr. . 1961;
Sanda Apostolescu, in Secolul 20, nr. 1l-. 1974;
R. Popeseu, in Romania libera, 25 iul. 1975;
I.Cristoiu,in Viata studenteasca, 21 sept. 1975;
F. Neagu, in Romania literara, nr. 2, 1980.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani