Lucia Nenati Olaru biografia

Lucia Nenati Olaru




Lucia Nenati Olaru opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

OLARU-NENATI Lucia, se naste la 20 febr. 1949, Radauti, judetul Suceava.

Poeta si prozatoare.

Fiica lui Traian Nenati, invatator, si a Aspaziei (n. Rusindelar), functionara. Liceul la Radauti (1963-l967), apoi sectia romana-latina-engleza a Facultatii de Filologie a Univ. „Al. I. Cuza" din Iasi (1967-l972).

A lucrat ca muzeograf coordonator la Muzeul „Mihai Eminescu" din Ipotesti, secretar literar si director la Teatrul de papusi „Vasilache" si la Teatrul Dramatic .Mihai Eminescu" din Botosani.

Debuteaza in Clopotul cultural artistic din Botosani (dec. 1973).

Debut editorial cu Cea mai tinara Ecaterina in caseta Zece poeti tineri (1975).

Colaboreaza cu versuri si proza la revista Romania literara. Luceafarul, Contemporanul. Cronica, Ateneu, Convorbiri literare. Steaua, Orizont etc.

Publica volum de versuri Drumuri (1977), Nesfirsitele vami (1979), Cochilii amatoare (1982), Umbra Casandrei (1983), Ucenicia de aur si purpura (1985), urmate de o carte pentru copii, Cind adoarme o buburuza (1986) si un volum de proze eseistice. Serpentine (1989). Este prezenta cu poezii in volum colective: Fintlna soarelui (1975), Versuri (1976), Arc de triumf (1977), Floare-ntre-pietre (1979), Durere si eroism (1980), Pamintule de-acasa (1983).

Este si autoarea unei piese de teatru, Dansul literelor, reprezentata pe scena Teatrului de papusi din Botosani, si a unei dramatizari dupa Eminescu (Fat-Frumos din lacrima).

Daca in Cea mai tinara Ecaterina (1975) erau inca puternice reminiscentele unei sensibilitati adolescentine in cautare de sine, iar lirismul o promisiune, o data cu Drumuri (1977) este evidenta maturizarea instrumentarului poetic si situarea sigura intr-un stil propriu. Lucia Nenati Olaru-N. scrie pasteluri discret imnice, versuri de dragoste lucrate in filigranuri delicate, de o feminitate difuza, neagresiva, se lasa in voia accentelor reflexive, mereu ferita de exagerari si excese. „Drum spre lume"

(„Dar
Sint un drum
Eu insami spre lume pornit
Cu praf si cu stele
Nicicind odihnit")


, poezia este mai ales drumul (initiatic) spre sine. Marile teme lirice sint receptate si tratate ca relansatori ai unui chestionar existential de o generoasa inchidere in Centrul hartuit de Nesfirsitele vami (1979). Cu fiecare volum este mai pronuntata natura oximoronica a unei poezii asezate in linia traditiei romantice, idealizante, interesata cu precadere de restaurarea „cuvintelor vechi si cinstite" si a emotiilor corepsunzatoare lor, dar aspirind la modernitate, suportindu-i rupturile, acceptind imixtiuni formale, fara a se supune cu tot dinadinsul modei poetice. Este vorba despre o atitudine deliberata, dar si de stiinta extrem de echilibrata a exploatarii valentelor la indemina si de intelepciunea de a nu forta usi inchise. Cele doua cicluri ale volumului din 1982 (Cochilii cintatoare), Navigind catre vara si Curajul de-a arunca, numesc aceasta dubla stare poetica. Poezia ca aspiratie

(„Ideal ar fi ca tot ce atingem
Cu sufletul vorbelor
Sa se faca poem")


, frazata pe cit de amplu pe atit de discret, izbuteste sa depaseasca adeseori registrul minor prin chiar insistenta delicata a .jocului de-a cuvintele". Poemele din Umbra Casandrei (1983) aduc culori mai aspre, mai puternice, mai vinjoase. Trecutul si visul sint acum raspicat incoronate ca alte vieti posibile. Fiinta isi devine siesi „adapost", recuperind „marturii/ Pentru muzeul memorial al destinului".

Proiectul liric se restringe, aparent, in Ucenicia de aur si purpura

(„Poate ca nu e un sens mai adinc
Decit acela de-a stringe miezul intimplarilor
Intr-o vitrina ascunsa;
Poate ca atit avem de facut")


, marcind, de fapt, instaurarea definitiva in lucrul marunt, in trecere si uitare, toate susceptibile de-a furniza infiorari majore supuse fiind incantatiei lirice. Aceeasi discretie si un soi de tact verbal in cartea de povestiri si versuri pentru copii Cind adoarme o buburuza (1986). Volumul de proze scurte. Serpentine (1989), este alcatuit din insemnari, note, file de jurnal, minieseuri, unele surprinzatoare si de o anume pregnanta, altele simple crochiuri. Interesul pentru „sufletul lucrurilor marunte" nu se rezolva prin inovatii textuale si paratextuale, piruete ironice, livresti, tratind in regim de soc cotidianul, ca in volumele de proza scurta aparute in aceeasi perioada, ci isi conserva parfumul desuet-liric, grav-meditativ, divagind in acuarele suficiente siesi despre flori si comunicare, despre batrinete, dans, fotografii, despre orice, fara o preferinta detectabila si aventurindu-se, ici-colo, in mici deschideri parabolice.

OPERA:
Cea mai tinara Ecaterina, Iasi, 1975 (in caseta Zece poeti tineri);
Drumuri, versuri, Bucuresti, 1977;
Nesfirsitele vami, versuri, Bucuresti, 1979;
Cochilii cintatoare, versuri. Bucuresti, 1982;
Umbra Casandrei, versuri, lasi, 1983;
Ucenicia de aur si purpura, versuri, Bucuresti, 1985;
Cind doarme o buburuza povestiri. Iasi, 1986;
Serpentine, proza scurta. Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
L. Ulici, Prima verba, II, 1978;
Al. Piru, Debuturi, 1981;
VI. Sorianu, in Ateneu, nr. 133, 1978;
Constanta Buzea, in Amfiteatru, nr. 1, 1978;
V. Mihaiescu, in Convorbiri literare, nr. 2, 1978;
N. Ciobanu, in Luceafarul, nr. 52, 1982;
G. Muntean, in Romania literara, nr. 33, 1983;
M. Vaida, in Tribuna, nr. 30, 1983;
A. Popescu, in Steaua, nr. 10, 1983;
M. Scarlat, in Viata Romaneasca, nr. 1, 1987.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani