Macovei Zaharia biografia

Macovei Zaharia




Macovei Zaharia opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ZAHARIA E. Ar. (pseudonimul lui Zaharia Macovei), se naste la 24 ian. 1911, comuna Horodnicul de Sus, judetul Radauti.

Poet.

Fiul lui Hetmolai Macovei si al Aspaziei (n. Morosanu), agricultori. Liceul la Cernauti (1923-l930); Facultatea de Litere si Filosofie din Cernauti (1930-l935; licenta cu teza despre Viata si opera lui Bogdan Duica); urmeaza apoi cursurile Seminarului Pedagogic cu Narly (1935-l936).

Din 1937, prof. la Falticeni. Specializare la Scoala Romana de la Paris (Fontenay-aux-Roses), intre 1938 si 1941; prof. de liceu la Cernauti (194l-l944), apoi la Brasov (1944), Lugoj (1944-l946) si Oradea (1946-l964); din 1964 pana la pensionare (1973), prof. la Institutul Pedagogic din Oradea, unde preda cursuri de literatura romana. Debut cu versuri in Junimea literara (1931). A redactat revista Orion, Argonaut, Fisier, Nord si a fost membru al gruparii literare bucovinene „Iconari-l (impreuna cu I. Vesper si M. Streinu).

Colaboreaza la Azi, Convorbiri literare, Familia, Bucovina, Revista Fundatiilor Regale s. a. Debut editorial (in colab. cu A. Cemeanu) in volum Rostiri tari (1933). A mai publicat plachetele de poezie Afania (1933), Trestia Barcan (1934), Minois (1934), Stihuri, metafore si imagini romanesti (1935), Marathon (1936), Insurgentei 1938), Beatitudinii1943). Autor al unei Antologii bucovinene (1943). A mai semnat si cu pseudonimul Firu Magdalin. Poezia sa e predominant erotica, urmata, in a doua faza, de una descriptiva, pastelista, cultivand un exotism lingvistic nu lipsit de oarecare emfaza. Creatiei lirice i s-a adaugat (mai cu seama in etapa universitara oradeana) activitatea publicistica: studii critice, de istorie literara si folcloristica.

Primele versuri ale lui Macovei Zaharia sint impregnate de senzualitate: o cronica a voluptatilor erotice, urmarita gest cu gest, intr-un univers edenic, in libertate si izolare totala, e scrisa intr-un stilabrupt, cu propozitii scurte, intentionat simplu constatative. O anumita opacizare a sensului -neesentiala, dar suficienta ca sa determine uneori includerea autorului intre modernistii ermetizanti - se realizeaza, la nivel lexical, prin predilectia pentru neologism, si la nivel sintactic, printr-o usoara complicare - elipse, inversari de topica („Destin sedimentat legendar/ pe reminiscente ancestrale dure/ in noaptea de septembrie s-o fure/ din castel care vechi talhar?").

Episodul erotic - plasat adesea in ipotetic - e o savanta inscenare in care sint prevazute cadrul si gesturile estetizate cele mai potrivite. Atmosfera generala este de sufocare, coplesire, betie senzuala: arsita, jaratec, „funii de flacari". Alte poeme urmaresc tipologii feminine -„fetele de pension", „modistele", „studente opiomane" - intr-o atmosfera de „dezgust periferic" apasator de terestra. Motivul fascinatiei raului, atestat de baudelaireanul titlu al primului ciclu de versuii al lui Macovei Zaharia (Trandafirii negri, in volumul Rostiri tari, 1933), se regaseste in tonul de violenta sfidatoare si de non-conformism al multor poezii. in volumul Apoteoz (1933), poezia erotica uzeaza de metafore autohtone, traditionaliste, in mesajul catre o „domnita moldoveana", „floarea tinutului meu". in evolutia lirica a lui Macovei Zaharia se observa o oarecare extindere a livrescului, a tendintei asa-zis ermetice, aparitia unor note exotice - pe un fond constant manierist. Se mentin modul de caracterizare acumulativa, descriptivismul sufocat de abstractiuni, constructia unui pitoresc mai mult lexical decat coloristic, imagistic. Se produce o rafinare si un transfer - dinspre voluptatea erotica, spre concretetea materialului verbal.

Adesea, insa, din pricina lipsei de convergenta a imaginilor, poezia nu reuseste sa ajunga la intensitate lirica - si devine, impotriva intentiilor ei, monotona. Macovei Zaharia a avut si preocupari de folclor (studii despre A. Gorovei si mai ales despre „dor"). Antologia radauteana pe care o alcatuieste in 1943 demonstreaza entuziasmul unei miscari literare de „lirice insurgente", vazute, la modul traditionalist, ca opera unor „feciori de tarani", „descinsi haiduceste" din codrii bucovineni in literatura romana.

OPERA:
Rostiri tari, versuri, in colab. cu A. Cemeanu, Radauti, 1933;
Afania, versuri, (cu pseud. Firul Magdalin), Radauti, 1933;
Apoteoz, versuri, Cernauti, 1933;
Trestia Barcan, versuri. Cernauti, 1934;
Eu-s virgina, versuri, Radauti, 1934;
Minois, versuri, Cernauti, 1934;
Stihuri, metafore si imagini romanesti, Radauti, 1935;
Marathon, versuri, Bucuresti, 1936;
Insurgente, versuri, Falticeni, 1938;
Acteon, versuri, Falticeni, 1938;
Beatitudini, versuri, Cernauti, 1943;
Antologie radauteana. Cernauti, 1943;
Singe si crini, versuri, Cernauti, 1943.


REFERINTE CRITICE:
M. Streinul, Poetii tineri bucovineni, 1938;
G: Caiinescu, Istoria











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani