Magda Carneci biografia
Magda Carneci opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
CARNECI MAGDA
Poeta, eseista, istoric si critic de arta.
De asemenea, traducatoare si publicista.
Intre anii 1980 - 1989 semneaza sub pseudonimul literar Magdalena Ghica.
S-a nascut in 28 decembrie 1955 in comuna Girleni (Bacau). Este fiica lui Radu Cirneci, poet, traducator, publicist, si a Emiliei Carneci (n. Romaniuc), inginer silvic.
Dupa incheierea cursurilor liceale, a absolvit Facultatea de Istoria si Teoria Artei din cadrul Institutului de Arte Plastice "N. Grigorescu" din Bucuresti (1979). in 1997 devine doctor in istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales - Paris cu o teza intitulata Discours du pouvoir -discours de l'image: l'art roumain pendant le regime communiste.
Debuteaza publicistic cu poezie in revista "Romania literara" (nr. 48/1975). Cinci ani mai tirziu debuteaza editorial, cu volumul de poezie Hipermateria (Ed. Cartea Romaneasca, 1980).
Colaboreaza cu poeme, eseuri si articole de opinie la revistele: "Romania literara", "Opinia studenteasca", "Dialog", "Luceafarul", "Vatra", "Ateneu", "Caiete critice", iar dupa 1989, la revistele "22", "Romania literara", "Contrapunct", "Apostrof, "Observator cultural" etc.
Dupa cartea de debut, publica volumele de poezie: O tacere asurzitoare (Ed. Eminescu, 1985); Haosmos (Ed. Cartea Romaneasca, 1992). in 1997 publica in Franta volumul Psaume (Editions Autres Temps, Marseille) iar in 1999 la Ed. Paralela 45, in colectia "Gemini", volumul bilingv Poeme / Poems (varianta engleza apartinind autoarei si lui Adam J. Sorkin). Este prezenta cu articole teoretice si de opinie in volumul Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice (Ed. Vlasie, 1994; editia a Il-a, Ed. Paralela 45, 1999), alcatuita de Gheorghe Craciun. Este inclusa cu poeme in urmatoarele antologii: Antologia poetilor tineri (sub pseudonimul Magdalena Ghica), alcatuita de George Alboiu (Ed. Cartea Romaneasca, 1982), Antologia poeziei romane de la origini pina azi, alcatuita de Dumitru Chioara si loan Radu Vacarcscu (Ed. Paralela 45, 1998), Antologia poeziei culte romanesti (selectia textelor, note bio-bibliografice si referinte critice de Florin Sindrilara, Ed. Teora, 1998), Romanian Poets of the 80s and 90s, alcatuita de Andrei Bodiu, Romulus Bucur si Georgeta Moarcas (Ed. Paralela 45, 1999).
A publicat in strainatate poeme traduse in revistele: "Letopis", Iugoslavia (1992), "Visions International", SUA (1993, 1994, 1995, 1997). "Orte", Elvetia (1994), "Quadrant", Australia (1994), "Poetry Ireland Review, Irlanda (1996), "Esquisite Corpsc", SUA (1996), "Dialogue- Dijalg - Dialogus" (1996), "Action Poetique", Franta (1997) si este prezenta cu grupaje de poeme in antologiile: Nuovi poeti romeni (Italia, 1986); Incertitudes. Anthologie de la poesie rou maine (Canada. 1992); Streiflicht. Eine Auswahl zeitgenossischer Rumanischer Lyrik (Dionysos Verlag, Kastellaun, Germania, 1994); Vilenica '96 (Slovenia, 1996); Ap-prodi. Antologia di poesia mediteranea (Italia, 1996); Gefahrliche Ser-pentinen. Rumanische Lyrik der Gegenwart (Drackhaus, Germania, 1998); Ripe Blood. Six Female Romanian Poets (SUA, 1999).
A colaborat la Dictionary of Literary Biography. Eastern European Writcrs Since World War II (SUA, 1999) si la Encyclopedia of modern Eastern Europe: 1815 - 1989 (SUA, 1999). in calitate de istoric si critic de arta a publicat monografiile: Ion Tuculescu (Ed. Meridiane, 1984) si Lucian Gri-gorescu (Ed. Meridiane, 1989) si doua volume de eseuri: Arta anilor '. Studii despre postmodernism (Ed. Litera, 1996) si Art of the 1980s in Eastern Europe. Texts on Postmodernism (versiunea in engleza, adaugita, a primei carti, Ed. Paralela 45, 1999).
In 1986 a primit premiul pentru poezie al revistei "Ateneu", iar in 1992, premiul pentru poezie al orasului Slobozia.
In calitate de cercetator stiintific (1981 - 1990), apoi de director al Institutului de Istorie a Artei (1990 - 1992) si in calitate de director al Departamentului Arte Vizuale din Ministerul Culturii (1990) participa la numeroase congrese, simpozioane si conferinte de specialitate: Paris (1992, 1995, 1997, 1998), Budapesta (1992), Poznan (1994, 1998), Chisinau (1994), Minsk (1995), Bratislava (1996), Varsovia (1997), Salonic (1997), Cernauti (1998), Stockholm(1998).
In prezent autoarea este cercetator stiintific principal la Institutul de Istorie a Artei din Bucuresti, profesor asociat la masteratul de Studii Americane de la Universitatea din Bucuresti, presedinta a board-ului Centrului International pentru Arta Contemporana din Bucuresti.
Despre poezia autoarei au formulat opinii critice: Nicolae Manolescu ("Romania literara", nr. 5/1981; "Ateneu", nr. 12/1986); Ioan Buduca ("Amfiteatru", nr. 1/1981); Cornel Ungureanu ("Orizont", nr. 9/1981); Ion Bogdan Lefter ("Tribuna Romaniei", nr. 314/1986); Marin Mincu (in volum Eseu despre textul poetic II, Ed. Cartea Romaneasca, 1986); Nichita Daniiov ("Suplimentul literar-artistic al «Scinteii tinretului»", nr. 18/1989; "Dialog", nr. 129-l30/1989); Eugen Simion (in volum Scriitori romani de azi, IV, Ed. Cartea Romaneasca, 1989); Romul Munteanu ("Meridian", 19 februarie, 1993; in volum Jurnal de carti 5, Ed. Libra, 1994); Ovid S. Crohmalniceanu ("Caiete critice", nr. 5-6/1993); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu. 1993); ion Pop ("Vatra", nr. 1l-l2/1994); Dumitru Chioara ("Apostrof, nr, l-2/1995); Gheorghe Perian (in volum Scriitori romani post moderni. EDP, 1996); Cornel Regman (in volum Dinspre "cercul literar" spre "optzecisti", Ed. Cartea Romanasca", 1997); Andrei Bodiu - Romantism profetic ("Observator cultural", nr. 6/2000) s.a.
"Magdalena Ghica [Magda Cameci] debuteaza cu o carte plina de talent si foarte originala, emotionanta prin realismul ei, in acceptia pe care am sugerat-o (sau chiar prin naturalismul) imaginatiei si limbajului, prin capacitatea discursiva, rareori uzata de facilitate, prin claritatea programului. I£ o poeta maturizata aproape deodata, dupa tatonari de scurta durata () si exprimind deocamdata cele mai bune aspiratii lirice ale unor poeti din noua promotie, despre care va fi tot mai des vorba in deceniul al noualea in care am intrat."
(Nicolae Manolescu, "Romania literara", nr. 5/1981)
"La Magdalena Ghica fMagda CarneciJ, inteligenta, covirsitoare, striveste poeticul, poeticitatea. Chiar din acest punct se hraneste, printr-un paradox, poezia: ies de aici o tensiune si o forta cu totul speciale. Biografia acestei «striviri», cum am numit-o, e un spectacol pasionant si profund. Aspra si puternica, poezia exista: ea iese cistigatoare invingindu-si propriul paradox."
(Ion Bogdan Lefter, "Tribuna Romaniei", nr. 314/1986)
"Este limpede ca Magda Carneci isi construieste un optzecism original, refacind pe cont propriu estetica postmodernista, pe care nu o accepta obedient ca premisa, ci o tachineaza, o rastalmaceste, o experimenteaza, pentru ca in final sa ne-o livreze drept poetica personala. Tocmai de aici provin autenticitatea si frumusetea versurilor ei, caci lucrind cu instrumentele la vedere, chiar cu o vaga malitie scientista, Magda Carneci ofera o placere exceptionala a lecturii."
(Andreea Deciu, "Romania literara", nr. 41/1992)
"Exista in volumul Haosmos senzatia apasatoare a unui «vast» receptor, a unei uriase constiinte apte de a recepta totul, simultan. in expresia poetica a acestui (pre)sentiment cred ca se situeaza punctul forte al volumului Haosmos. Cu aceasta carte, Magda Carneci revine in forta, regasind tonul excelentului ei volum de debut si amplificind linia melodica a unor teme mai vechi, pe care poeta le reia cu o maturitate a expresivitatii sigura pe jocul detaliilor si, deopotriva, a intregului."
(Traian T. Cosovei, "Contemporanul. Ideea europeana",
24 dec, 1992)
"Magda Carneci poseda o vigoare lirica putin comuna. Nu e o voce printre multe altele ale generatiei '80, ci una foarte distincta, de veritabila si mai mult ca daruita pocta. Ma simt silit sa vorbesc despre ca cu pasionalitate. Exista poeti eterici si vulcanici; Magda Carneci e din categoria celor din urma ()."
(Ovid S. Crohmalniceanu, "Caiete critice", nr. 5-61993)
"Unul dintre filtrele romantismului profetic al Magdei Carneci poate fi cred, regasit in poetica lui Ginsbcrg sau a lui Ferlinghetti. Paradoxal, aceasta poezie care respira forta este de o tulburatoare feminitate. Feminitatea este (si ea) asezata la mijloc, intre Viata si Moarte, intre nastere si boala. imi plac cel mai mult aceste poeme in care, fara a fi terorizata de concepte, Magda Carneci recreeaza imaginea feminitatii misterioase, unice."
(Andrei Bodiu, "Observator cultural", nr. 6/2000)
|
